Copiii din România sunt printre cei mai supuși riscului de sărăcie din UE
Copiii din România și din Bulgaria sunt cei mai supuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE, iar diferența dintre procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie şi populaţia totală este una semnificativă.
Potrivit datelor prezentate joi de Oficiul European de Statistică, în 2018, copiii erau grupul de vârstă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, iar procentul variază de la 13,1% în Slovenia şi 13,2% în Cehia, la 38,1% în România şi 33,7% în Bulgaria.
De asemenea, conform datelor Eurostat, în anul 2018, 23,4% din copiii din UE erau supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 22,1% din adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult).
Cum apare acestă situație?
Se pare că persoanele supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt în cel puţin una din următoarele trei condiţii: se confruntă cu riscul sărăciei după transferurile sociale (sărăcia veniturilor), se confruntă cu lipsuri materiale grave sau locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.
De asemenea, au fost constatate și cele mai mari diferenţe între procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie şi populaţia totală.
Acestea au fost înregistrate în Franţa, România şi Slovacia, unde procentul a fost cu mai mult de cinci puncte procentuale (pp) mai ridicat la copii faţă de totalul populaţiei. În contrast, procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie sau excluziunea socială a fost sub cel al populaţiei totale, cu mai mult de cinci puncte procentuale, în Letonia (minus 5,9 pp) şi Estonia (minus 6,5 pp).
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





