Facturile la energie apasă tot mai greu pe buget. Chisăliță: Până la 40% dintre gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia trec de pragul de 10%

Costurile cu energia pun presiune tot mai mare pe bugetele gospodăriilor europene, iar România se află printre statele în care fenomenul este mai accentuat, potrivit unei analize publicate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Acesta arată că, în estul și sud-estul Europei, între 30% și 40% dintre gospodării ar aloca peste 10% din buget pentru energie.

Chisăliță: Energia devine o povară pentru gospodării

În analiza publicată miercuri, 30 septembrie, Dumitru Chisăliță folosește drept reper situația în care cheltuielile cu electricitatea, gazele, energia termică și combustibilii depășesc 10% din veniturile unei gospodării.

„Există o formă de sărăcie care nu se vede imediat în statistici, dar se simte în fiecare factură plătită. Nu este neapărat sărăcie extremă, nu este lipsă totală de venit. Este momentul în care cheltuielile cu energia depășesc 10% din venitul unei gospodării. Din acel prag, energia nu mai este un serviciu – devine o povară structurală”, susține președintele Asociației Energia Inteligentă.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta, aproximativ 17-22% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană ar depăși pragul de 10% din venit alocat energiei.

România, printre țările unde povara este mai mare

Diferențele dintre regiunile Europei sunt semnificative, potrivit analizei. Dumitru Chisăliță susține că în România, Bulgaria și Grecia între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie peste 10% din buget pentru plata energiei.

În cazul familiilor cu venituri reduse, ponderea ar putea ajunge la 15-20% din venit. Chisăliță pune situația pe seama combinației dintre veniturile mici, locuințele slab izolate și sistemele de încălzire ineficiente.

În Spania și Portugalia, proporția gospodăriilor care ar putea depăși pragul de 10% este estimată la 20-25%, în timp ce în Finlanda, Danemarca și Luxemburg ar coborî la 5-10%.

„Aceasta nu mai este doar o diferență economică. Este o fractură structurală în interiorul Uniunii”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Familii care își plătesc facturile, dar renunță la alte cheltuieli

Președintele Asociației Energia Inteligentă susține că analiza cheltuielilor cu energia ca procent din venit poate surprinde și situația familiilor care reușesc să achite facturile, dar sunt nevoite să reducă alte cheltuieli.

„Pragul de 10% din venit este mai incomod, pentru că arăta altceva: familii care încă plătesc facturi, dar sacrifică alte cheltuieli – hrană, sănătate, educație. Este sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare.”

Potrivit acestuia, presiunea nu trebuie analizată exclusiv prin prisma capacității unei gospodării de a-și încălzi locuința.

„O gospodărie poate avea căldură, dar poate renunța la vacanțe, la economii sau la siguranță financiară. Iar pe termen lung, această presiune produce vulnerabilitate economică și tensiune socială.”

„Subvențiile nu sunt o soluție structurală”

Analiza amintește și perioada crizei energetice din 2022-2023, când ponderea cheltuielilor cu energia a crescut pentru numeroase gospodării europene. Chisăliță susține că schemele de sprijin au limitat efectele creșterilor de prețuri, însă acestea nu rezolvă problemele de fond.

„Dar subvențiile nu sunt o soluție structurală. Ele cumpără timp”, afirmă președintele Asociației Energia Inteligentă.

În opinia sa, problema sărăciei energetice este determinată de mai mulți factori, printre care veniturile insuficiente, locuințele vechi și ineficiente energetic, dependența de combustibili cu prețuri volatile și inegalitățile regionale.

Chisăliță estimează o creștere a riscului de sărăcie

Dumitru Chisăliță estimează că rata riscului de sărăcie sau excluziune socială ar putea ajunge la 23-25% în următorii ani, pe fondul inflației, al volatilității prețurilor energiei și al evoluției productivității europene.

„O Europă cu 25% populație în risc de sărăcie devine: mai fragmentată politică, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la populism.”

În analiza sa, acesta leagă presiunea costului vieții și sărăcia energetică și de posibile efecte politice la nivel european.

„Sărăcia energetică și presiunea costului vieții alimentează partide anti-sistem, eurosceptice sau naționaliste. În state din Est și Sud, unde povara energetică este mai mare, tensiunile pot crește mai rapid. UE devine mai greu de guvernat, iar consensul asupra politicilor externe (sancțiuni, extindere, apărare comună) devine mai fragil.”

În concluzia analizei, Dumitru Chisăliță consideră că pragul de 10% din veniturile unei gospodării alocat energiei poate indica amploarea presiunii exercitate de aceste cheltuieli asupra populației, în condițiile diferențelor mari existente între regiunile Europei.