Motorina s-ar putea scumpi din nou în România. Avertismentul lui Dumitru Chisăliță: Europa este expusă direct

O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar putea duce la o creștere a prețului la pompă în România cu aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).

Dumitru Chisăliță avertizea că motorina s-ar putea scumpi din nou în România

Asociația precizează însă că aceste valori reprezintă ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire care să se fi produs deja.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, a explicat că, într-un scenariu în care interdicția este completă și se menține timp de câteva luni, motorina la pompă s-ar putea scumpi suplimentar cu aproximativ 0,10-0,25 euro pe litru în Europa, comparativ cu situația în care Statele Unite continuă să exporte.

Calculul este făcut independent de eventualele creșteri ale prețurilor țițeiului și motorinei provocate de alte cauze, precum blocarea Strâmtorii Hormuz, blocarea Bab el-Mandeb sau reducerea capacității de rafinare a Rusiei.

Pentru România, scenariul central analizat de AEI presupune o creștere a cotației angro cu 15-35 de dolari pe baril, un curs rotunjit de 4,5 lei pentru un dolar și transmiterea costului în prețul final, inclusiv TVA. Rezultatul calculului indică o creștere de aproximativ 0,51-1,20 lei pe litru.

Exporturile americane reprezintă aproximativ 5% din cererea mondială

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, există decizii luate la Washington ale căror costuri ajung, în câteva săptămâni, pe bonul unui șofer din România, iar o eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar fi una dintre acestea.

Măsura este deocamdată doar o propunere și nu reprezintă o decizie adoptată. AEI consideră însă că dimensiunea riscului trebuie analizată înainte de un eventual anunț oficial.

Statele Unite exportă către întreaga lume aproximativ 1,4-1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie formată în principal din motorină.

Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, citată în analiza AEI, exporturile americane au fost de 1,56 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea din 2026. În iunie, cea mai recentă lună pentru care AIE avea date disponibile, exporturile au fost de 1,432 milioane de barili pe zi.

În același timp, cererea mondială de diesel este de ordinul a 30 de milioane de barili pe zi. Astfel, exporturile americane reprezintă aproximativ 5% din cererea mondială.

AEI atrage atenția că procentul poate părea redus doar în condițiile în care nu este luată în calcul funcționarea unei piețe tensionate. Prețul este stabilit de ultimii barili disponibili, pentru care importatorii trebuie să concureze.

AIE indică motorina drept un punct vulnerabil al pieței petroliere, pe fondul pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu și Rusia și al presiunilor asupra rafinăriilor.

„Într-un scenariu de interdicţie completă menţinută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10-0,25 euro/litru în Europa, faţă de situaţia în care SUA continuă să exporte, independent de evoluţiile crescătoare ale ţiţeiului/motorinei din alte cauze (blocarea Strâmtorii Hormus, blocarea Bab el-Mandeb, reducerea capacităţii de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creştere a cotaţiei angro cu 15-35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar şi transmiterea costului în preţul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51-1,20 lei/litru. Sunt ipoteze şi rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială şi nici o scumpire deja produsă”, a explicat Dumitru Chisăliţă, potrivit Agerpres.

Europa este direct expusă unei eventuale reduceri a exporturilor americane de motorină

Europa este direct expusă unei eventuale reduceri a exporturilor americane de motorină. Livrările SUA către continent au scăzut de la aproximativ 540.000 de barili pe zi la începutul lunii august la circa 350.000 de barili pe zi spre sfârșitul lunii.

Importurile totale de motorină ale Europei au fost de aproximativ 1,56 milioane de barili pe zi în iulie.

Raportând cele 350.000 de barili pe zi la această bază, rezultatul este de aproximativ 22%. AEI precizează că este vorba despre o comparație orientativă între perioade diferite, nu despre o cotă oficială a SUA în importurile Europei din septembrie 2026.

Dacă importurile sunt rotunjite la 1,5 milioane de barili pe zi, rezultatul aritmetic este de aproximativ 23%.

Necesarul Uniunii Europene este de ordinul a 4,3 milioane de barili pe zi. Această valoare este calculată pornind de la consumul anual de gas/diesel oil raportat de Eurostat pentru anul 2024.

Cele 350.000 de barili pe zi raportate la acest nivel de consum reprezintă aproximativ 8%.

AEI precizează însă că există o diferență între bazele de date utilizate. Livrările sunt raportate pentru Europa, în timp ce baza de consum se referă la UE-27, iar datele provin din perioade diferite.

Prin urmare, procentul de 8% indică ordinul de mărime al expunerii, nu dependența exactă a Uniunii Europene în septembrie 2026.

„Pare puţin doar dacă ignorăm cum funcţionează o piaţă tensionată: preţul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieţei petroliere, în condiţiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu şi Rusia şi ale presiunii asupra rafinăriilor. Europa este expusă direct. Livrările americane către continent au coborât de la circa 540.000 barili pe zi la începutul lui august la circa 350.000 barili pe zi spre sfârşitul lunii. Importurile europene totale de motorină fuseseră de aproximativ 1,56 milioane barili pe zi în iulie. Dacă raportăm cele 350.000 de barili la această bază, obţinem aproximativ 22%. Este o comparaţie orientativă între perioade diferite, nu o cotă oficială a SUA în importurile Europei din septembrie. Dacă rotunjim importurile la 1,5 milioane barili pe zi, rezultatul aritmetic este circa 23%”, a explicat acesta.

SURSA FOTO: Inquam Photos, Sabin Cirstoveanu – Dumitru Chisăliță

Comercianții ar putea căuta alte surse

O eventuală interdicție americană nu ar însemna că fiecare litru de motorină care pleacă în prezent din SUA către Europa ar dispărea definitiv din consum.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, comercianții ar încerca să găsească alte surse, iar rafinăriile ar încerca să răspundă necesarului. Nu este însă clar la ce preț ar putea fi realizate aceste operațiuni.

Într-o piață în care mai mulți cumpărători concurează pentru aceleași cargouri, costurile pot crește înainte să apară o penurie la pompă.

La 26 septembrie 2026, motorina standard se situa în jurul valorii de 10,95-11,05 lei pe litru, în funcție de sursa de monitorizare și de stație, potrivit documentului citat.

Pragul de 11,50 lei ar putea fi atins în una până la două săptămâni

Pornind de la aceste valori, nivelul de 11,50 lei pe litru ar însemna o creștere suplimentară de aproximativ 55 de bani.

Dacă o interdicție totală ar fi anunțată în acest moment, iar cotațiile europene ar reacționa, acest prag ar putea fi atins în aproximativ una până la două săptămâni.

Pragul de 12,20 lei pe litru presupune o creștere de aproximativ 1,25 lei și ar putea fi atins în trei până la șase săptămâni. Pentru ca acest scenariu să se materializeze, restricția ar trebui să persiste, oferta alternativă să rămână insuficientă, iar majorarea prețului angro să fie transmisă în prețul de la pompă.

AEI subliniază că atingerea pragului de 12,20 lei pe litru nu este inevitabilă.

O interdicție a exporturilor americane poate contribui și la scumpirea țițeiului, însă efectul asupra pieței motorinei ar fi direct.

„Din acest punct, 11,50 lei/litru înseamnă încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunţată acum o interdicţie totală şi cotaţiile europene ar reacţiona, acest prag ar putea fi atins în circa una până la două săptămâni. Pragul de 12,20 lei/litru cere o creştere de aproximativ 1,25 lei şi ar putea fi atins în trei până la şase săptămâni, dar numai dacă restricţia persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă şi majorarea angro ajunge la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil. Interdicţia poate scumpi şi ţiţeiul. Dar ea ar lovi direct piaţa motorinei”, a sublioniat acesta.

Prețul motorinei poate crește fără o majorare similară a țițeiului

Brent ar putea crește din cauza altor crize, însă rafinăriile americane ar putea, în sens opus, să cumpere mai puțin țiței dacă reduc producția destinată exportului.

Din acest motiv, prețul motorinei poate crește puternic chiar și fără o majorare comparabilă a prețului țițeiului.

AEI consideră că România nu poate controla decizia Statelor Unite, însă poate evita să fie luată prin surprindere de consecințele unei eventuale interdicții.

În acest context, Guvernul ar trebui să identifice ce volume și rute de aprovizionare sunt disponibile, în ce condiții pot fi utilizate stocurile și cum pot fi protejate transportul de marfă, agricultura și serviciile esențiale în cazul în care prețul continuă să crească.

AEI avertizează că riscul nu constă în dispariția motorinei din benzinării în ziua următoare. Riscul este ca Europa să găsească în continuare motorină, dar la un preț tot mai ridicat, iar economia României să primească un nou șoc de cost, considerat de Chisăliță drept a treisprezecea criză din policriza în care se află România.

În cazul în care interdicția rămâne doar la nivel de propunere, nu există un termen justificat pentru atingerea pragurilor de 11,50 sau 12,20 lei pe litru din cauza acestei măsuri.

„România nu poate controla decizia Statelor Unite. Poate însă refuza să fie luată prin surprindere. Guvernul ar trebuie să afle ce volume şi ce rute de aprovizionare sunt disponibile, în ce condiţii pot fi folosite stocurile şi cum vor fi protejate transportul de marfă, agricultura şi serviciile esenţiale dacă preţul continuă să urce. Aşteptarea pasivă nu este o politică energetică. Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprezecea criză din Policriza în care este, să primească încă un şoc de cost. Dacă interdicţia rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacţie se va măsura în săptămâni, nu în ani”, a conchis Dumitru Chisăliţă.