Construcțiile, motorul economic al României în 2026: Creștere record susținută de stat, dar vulnerabilități majore în sectorul privat

Sectorul construcțiilor rămâne motorul principal al economiei românești în 2026, cu o pondere record de aproape 9% din PIB și proiecte majore de infrastructură. Totuși, noile analize publicate de Colliers și IMM Club trag un semnal de alarmă: dependența critică de investițiile publice, explozia insolvențelor, blocajele de cash-flow și scumpirea materialelor vulnerabilizează companiile, transformând disciplina financiară în condiția esențială a supraviețuirii.

Colliers: Construcțiile au crescut cu peste 6% la început de 2026, dar dependența de investițiile publice devine un risc major

Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu peste 6% în primele două luni din 2026, după un 2025 record, iar sectorul a rămas în aprilie singurul motor economic major aflat pe creștere în România, potrivit unei analize Colliers bazate pe date Eurostat.

În același timp, aproape 1.000 de kilometri de autostradă sunt în execuție la nivel național, pe fondul unui val fără precedent de investiții publice în infrastructură. Cu toate acestea, perspectivele pieței devin tot mai incerte, în contextul tensiunilor politice interne și al posibilelor întârzieri în atragerea fondurilor europene.

„Încetinirea economiei locale influențează mai puțin sectorul construcțiilor, unde dezvoltatorii operează în cicluri pe termen lung și se uită deja la cum va arăta piața peste 2-3 ani.

În același timp, piața este susținută puternic de investițiile publice, care reprezintă mai bine de jumătate din activitatea din construcții și care se desfășoară într-un ritm fără precedent, atât în infrastructura rutieră, cât și în proiecte precum căi ferate, spitale sau stadioane”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

Segmentul privat rămâne mai prudent în lansarea unor proiecte noi, în contextul costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor economice

La finalul lunii aprilie, aproape toți indicatorii de încredere economică monitorizați de Comisia Europeană se aflau în teritoriu negativ, cele mai pesimiste perspective venind din zona consumului și a retailului.

Serviciile și industria se situau, la rândul lor, ușor sub media istorică a indicelui de încredere, în timp ce construcțiile au rămas singurul sector aflat încă pe plus, deși la un nivel considerabil sub maximele atinse în perioada 2023 – 2024, potrivit analizei Colliers.

În paralel, segmentul privat rămâne mai prudent în lansarea unor proiecte noi, în contextul costurilor ridicate de finanțare și al incertitudinilor economice, ceea ce accentuează dependența sectorului de investițiile publice.

„În contextul incertitudinilor interne și al semnelor de întrebare privind atragerea fondurilor europene, sectorul construcțiilor se află într-un moment de cumpănă.

Pe de o parte, autoritățile promit un an record pentru investițiile publice, estimate să depășească 8% din PIB în 2026, însă există și riscul ca aceste așteptări să fie prea optimiste.

Într-o piață deja tensionată, cu niveluri ale angajărilor apropiate de maxime istorice, o eventuală frânare bruscă a lucrărilor finanțate public ar putea genera efecte negative importante în întregul sector”, completează Alexandru Atanasiu.

Presiune pe disponibilitatea forței de muncă și pe capacitatea logistică a companiilor de construcții

În același timp, ritmul accelerat al proiectelor publice pune presiune pe disponibilitatea forței de muncă și pe capacitatea logistică a companiilor de construcții, într-o piață care funcționează deja aproape de limitele sale operaționale.

Cele mai recente date arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu peste 6% în primele două luni din 2026, după un an 2025 record pentru sector. Totuși, dincolo de incertitudinile interne, consultanții Colliers atrag atenția că piața se confruntă și cu presiuni externe tot mai mari, în condițiile în care prețurile mai multor materiale de construcții au reintrat pe un trend ascendent, unele apropiindu-se din nou de maxime istorice.

Aceste evoluții pun presiune pe marjele constructorilor și pot genera instabilitate în piață, dacă afectează semnificativ capacitatea financiară a unor companii din domeniu.

Importanța tot mai mare a sectorului construcțiilor în economia României este evidențiată atât de contribuția acestuia la PIB, care a depășit 8% – cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană -, cât și de creșterea expunerii bancare.

La finalul lunii martie, creditele acordate companiilor din construcții depășeau 54 de miliarde de lei, în creștere cu 16% față de anul precedent și aproape duble comparativ cu 2019.

Sectorul construcțiilor are în prezent un rol-cheie în economie, susținând indirect industrii precum producția de materiale, transportul, logistica sau serviciile profesionale, motiv pentru care orice încetinire semnificativă poate avea efecte extinse în lanț. Astfel, o încetinire puternică a activității din sector ar putea genera efecte în lanț asupra întregii economii, punctează consultanții Colliers.

Construcțiile au contribuit cu aproape 9% la PIB-ul României în 2025. Analiză IMM Club: Sub această creștere, presiunea pe firme devine tot mai greu de gestionat

Construcțiile reprezintă aproape 9% din PIB-ul României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană. La prima vedere, sectorul arată puternic: volumul lucrărilor a crescut cu circa 10% în primele zece luni din 2025, reparațiile capitale au avansat cu aproape 50%, iar construcțiile noi au urcat cu 7,7%. Forța de muncă din sector a ajuns la un nivel record: peste 462.000 de angajați.

Sub această creștere, însă, presiunea pe firme devine tot mai greu de gestionat. În 2025 s-au înregistrat aproape 1.400 de insolvențe în construcții, iar în decembrie insolvențele din rezidențial, nerezidențial și lucrările de instalații au crescut cu peste 90% față de aceeași lună din anul anterior.

Mecanismul este simplu: lucrările există, oamenii lucrează, proiectele se semnează, dar banii nu intră suficient de repede.

Materialele, mobilizarea, manopera și logistica se plătesc din prima zi. Încasările vin în tranșe, cu retenții de garanție și termene contractuale care pot ajunge la 6-9 luni. În acest interval, chiar și o firmă cu portofoliu bun își poate consuma rezervele înainte să își încaseze lucrările.

Tema a fost dezbătută la ediția „Secretele Antreprenorului de Succes – Oradea 2026″, organizată de IMM Club și dedicată industriei construcțiilor.

În construcții, cifra de afaceri poate fi înșelătoare

Liviu Sav, cofondator BRIDGE-to-INFORMATION și SMARTreports, moderatorul evenimentului, a rezumat astfel discuția: „Diferența între cei care rezistă și cei care închid nu mai stă în cifra de afaceri sau în portofoliul de proiecte. Stă în decizia financiară, în relația contractuală, în disciplina operațională și în calitatea informației pe care o ai înainte să semnezi”.

În construcții, cifra de afaceri poate fi înșelătoare. O firmă poate factura mult, poate avea șantiere active și echipe ocupate, dar intră în blocaj dacă nu știe exact cât cash are disponibil, cât timp rămân banii blocați în retenții și ce se întâmplă dacă un partener mare întârzie plata.

La nivel macroeconomic, industria construcțiilor rămâne puternică. În interiorul firmelor, însă, este vulnerabilă. În 2026, diferența dintre firmele care rezistă și cele care se blochează nu mai ține doar de numărul proiectelor, ci de disciplina financiară, contractele bine negociate, informația la timp și rezervele construite înainte de criză.