Creșterea rapidă a prețului petrolului reflectă riscul geopolitic generat de conflictul din Orientul Mijlociu
Atacurile lansate de Statele Unite și Israel în Iran au fost descrise de Coface ca un moment de cotitură pentru piețele energetice. În dimineața zilei de luni, 2 martie, la deschiderea tranzacțiilor, petrolul Brent a crescut cu peste 10%. Evoluția reflectă mai ales creșterea primei de risc geopolitic și nu întreruperi concrete ale aprovizionării.
Potrivit analizei Coface, scenariul considerat cel mai probabil este acela al unui conflict limitat la câteva zile sau săptămâni. În acest caz, impactul asupra economiei ar trebui să rămână limitat.
Ruben Nizard, șeful departamentului de cercetare sectorială al Coface, a explicat că, dacă ostilitățile se prelungesc, efectele macroeconomice ar putea deveni importante și ar putea depăși simpla problemă a prețurilor la energie.
„Un conflict limitat la câteva zile sau săptămâni – scenariul cel mai probabil în prezent – ar trebui să aibă un impact limitat. Cu toate acestea, dacă conflictul ar continua, impactul său macroeconomic ar putea fi semnificativ și ar putea depăși problema prețurilor la energie”, Ruben Nizard, șef al departamentului de cercetare sectorială, Coface.
Înaintea escaladării recente, piața petrolului se afla într-o situație relativ confortabilă. Oferta era ridicată, în special datorită producătorilor din afara OPEC+ și ritmului rapid de reaprovizionare.
În 2025, prețul mediu al petrolului a fost de aproximativ 68 de dolari pe baril. Conflictul actual schimbă însă această situație și introduce o incertitudine puternică în privința securității aprovizionării.
Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul strategic care poate provoca un șoc major pe piața globală a energiei
Cel mai important risc este legat de Strâmtoarea Hormuz. Aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial trece prin acest punct strategic. De asemenea, aproape 30% din transporturile maritime de țiței tranzitează această rută.
Capacitatea de a ocoli această strâmtoare este limitată și nu poate absorbi un șoc major asupra aprovizionării. Coface arată că întreruperile actuale au început deja să influențeze evoluția prețurilor.
În cazul unor blocaje repetate sau prelungite, prețul petrolului Brent ar putea ajunge la trei cifre. Există chiar posibilitatea depășirii maximului din februarie 2022, când petrolul a ajuns la 122 de dolari pe baril, sau a recordului din 2008, când a atins 147 de dolari.
Iranul nu este cel mai mare producător de petrol din regiune, însă rolul său rămâne important pentru echilibrul pieței. Țara produce peste 3 milioane de barili pe zi și exportă aproximativ 1,5 milioane de barili, în principal către China. O întrerupere a exporturilor ar obliga importatorii asiatici să se orienteze către alternative mai scumpe, ceea ce ar amplifica presiunea asupra prețurilor.
Efectele conflictului pot depăși piața petrolului și pot afecta lanțurile globale de aprovizionare
Impactul nu se limitează doar la petrol. Strâmtoarea Hormuz este esențială și pentru transportul gazelor naturale lichefiate, al îngrășămintelor, al metalelor industriale precum aluminiul și al produselor petrochimice.
În cazul unei escaladări regionale, și alte puncte strategice ar putea fi afectate. Printre acestea se numără Bab el-Mandeb sau Canalul Suez. O astfel de situație ar putea duce la creșterea costurilor de transport și la majorarea primelor de asigurare pentru transportul maritim.
În același timp, există riscul ca Iranul să vizeze infrastructura petrolieră din alte state din Golful Persic. Efectele ar depinde de amploarea pagubelor și de durata eventualelor întreruperi. Capacitatea de rezervă a OPEC+ este estimată la aproximativ 4–5 milioane de barili pe zi, însă aceasta este concentrată în principal în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, iar fluxurile logistice pot fi afectate în cazul unei escaladări.
Economia României poate resimți efectele prin inflație, dobânzi mai mari și încetinirea creșterii economice
Escaladarea conflictului are efecte directe asupra inflației. Potrivit unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană în decembrie 2025, o creștere de 10% a costului energiei generează un impact direct estimat de aproximativ 0,3 puncte procentuale asupra inflației. La aceasta se poate adăuga un efect indirect de până la 0,2 puncte procentuale dacă șocul persistă.
În România, Banca Națională a revizuit deja prognoza de inflație pentru acest an, de la 3,7% la 3,9%. În același timp, prețul gazelor naturale pe piețele europene s-a dublat față de nivelul din 1 ianuarie, ceea ce creează riscuri suplimentare pentru creșterea prețurilor.
Persistența presiunilor inflaționiste reduce spațiul pentru relaxarea politicii monetare și întârzie reducerea dobânzilor. Randamentele obligațiunilor pe termen lung au ajuns recent la aproximativ 6,75% pentru titlurile de stat românești pe zece ani. Această evoluție înseamnă costuri mai mari de finanțare pentru stat și, implicit, pentru companii.
Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager, a explicat că tensiunile din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României. El a arătat că principalul canal de transmisie este vulnerabilitatea pieței energiei, iar șocurile se resimt atât la nivel macroeconomic, cât și sectorial.
Potrivit acestuia, consumul este afectat deoarece creșterea prețurilor la energie și incertitudinea ridicată reduc încrederea consumatorilor și erodează puterea de cumpărare. Industria este, de asemenea, lovită de scumpirea materiilor prime energetice, existând avertismente privind riscul unei scăderi bruște a producției industriale dacă fluxurile de aprovizionare sunt întrerupte.
„Conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieței energiei. Șocurile se resimt la nivel macroeconomic și sectorial, influențând direct stabilitatea prețurilor, dobânzile, creșterea economică și siguranța aprovizionării.
Mediul economic tensionat lovește direct două motoare vitale. Consumul este afectat deoarece aversiunea sporită față de risc și prețurile mari la energie reduc încrederea consumatorilor și erodează sever puterea de cumpărare a gospodăriilor. Industria este, de asemenea, puternic impactată din cauza creșterii costurilor materiilor prime energetice, existând avertismente privind riscul unei scăderi bruște a producției industriale în cazul întreruperii fluxurilor de aprovizionare,” a declarat Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager.
Economia României a intrat deja într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025. Prognoza de creștere economică de aproximativ 1% pentru 2026 este pusă sub semnul întrebării în contextul noilor tensiuni.
Un scenariu extrem, în care prețul petrolului ar rămâne peste 100 de dolari pe baril, ar putea duce la o nouă creștere a inflației globale. În acest caz, băncile centrale ar putea fi nevoite să renunțe la planurile de relaxare monetară și să adopte o politică mai strictă.
O creștere prelungită cu 15 dolari a prețului petrolului Brent ar putea reduce creșterea economică globală cu aproximativ 0,2 puncte procentuale și ar putea adăuga aproape 0,5 puncte procentuale la inflație. Într-un astfel de context, riscul de stagflație ar putea reveni în prim-plan pentru economia globală.
