Conflictul din Iran reaprinde inflația globală. Analist eToro: Riscul de stagflație crește

Tensiunile din Orientul Mijlociu pun din nou presiune pe inflație și complică deciziile băncilor centrale. Potrivit unei analize realizate de Bogdan Maioreanu, analist eToro, revenirea crizei energetice schimbă complet perspectivele economice pentru 2026, inclusiv pentru România.

Criza energetică revine în prim-plan și schimbă planurile băncilor centrale

Piețele financiare transmit un semnal clar: criza energetică a revenit în centrul atenției globale, iar scenariile optimiste privind reducerea dobânzilor devin tot mai puțin probabile.

Conflictul din Iran pune presiune pe prețurile energiei și creează condițiile pentru apariția unui fenomen periculos – stagflația, adică stagnare economică combinată cu inflație ridicată.

Această evoluție afectează inclusiv România, unde inflația este deja cea mai mare din Uniunea Europeană, iar presiunile asupra bugetului rămân ridicate.

De ce cresc prețurile la combustibili, chiar dacă petrolul nu vine direct din zonă

Chiar dacă Europa sau SUA nu depind direct de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, piața petrolului este una globală.

Aproximativ 20% din producția mondială de țiței trece prin această rută, iar majoritatea livrărilor ajung în Asia. În cazul unei perturbări, competiția pentru resurse alternative crește rapid, ceea ce duce la scumpiri la nivel global.

În plus, prețurile la pompă nu reflectă costurile din trecut, ci anticipările privind achizițiile viitoare. Astfel, orice creștere a cotațiilor internaționale se transmite rapid către consumatori.

Un alt factor este efectul cunoscut drept „Rocket and Feather”, care arată că prețurile cresc rapid la vești negative și scad mult mai lent atunci când situația se îmbunătățește.

Profit pentru companiile energetice, presiune uriașă pentru economie

În timp ce sectorul petrolier beneficiază de pe urma scumpirilor, băncile centrale se confruntă cu un scenariu dificil.

Creșterea prețurilor la energie riscă să alimenteze inflația, dar în același timp încetinește economia, ceea ce face dificilă ajustarea politicii monetare.

Pentru România, impactul este și mai puternic, deoarece țara trebuie simultan să reducă deficitul bugetar și să gestioneze inflația ridicată.

Așteptările privind dobânzile se schimbă rapid

Investitorii își ajustează deja estimările privind evoluția dobânzilor.

În Statele Unite, se anticipează acum o singură reducere a dobânzii în 2026, spre finalul anului, în timp ce anterior nu era luată în calcul nicio scădere.

Atât Rezerva Federală, cât și Banca Centrală Europeană sunt așteptate să mențină dobânzile la niveluri ridicate, iar discursul oficialilor ar putea deveni mai dur în fața riscurilor inflaționiste.

Pentru România, acest context ar putea însemna o pauză în reducerea dobânzii cheie de către BNR.

Scenariul critic: petrol peste 100 de dolari și efecte globale

Durata crizei energetice va fi decisivă pentru evoluția economiei mondiale.

O creștere temporară a prețurilor ar putea fi absorbită relativ ușor, însă o perioadă prelungită cu cotații peste 100 de dolari pe baril ar amplifica semnificativ inflația și ar încetini creșterea economică la nivel global.

În același timp, orice semnal privind calmarea conflictului ar putea genera reacții rapide pe piețele financiare, însă revenirea la normal în sectorul energetic nu va fi imediată.

Potrivit datelor eToro, investitorii identificau încă din 2025 principalele riscuri pentru acest an: recesiune globală, inflație, probleme economice locale și conflicte internaționale.

În prezent, toate aceste riscuri încep să se contureze simultan, ceea ce amplifică incertitudinea și volatilitatea piețelor.