Conflict constituțional, tranșat la CCR. Sorin Grindeanu contestă ordonanța SAFE emisă de Ilie Bolojan după moțiunea de cenzură
SURSA FOTO: Inquam Photos, George Călin - Sorin Grindeanu
Conflict constituțional la CCR. Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională privind ordonanța SAFE emisă de Guvernul Bolojan interimar, invocând depășirea competențelor după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură.
Conflict constituțional, tranșat la CCR. Sorin Grindeanu cere Curții Constituționale să dea verdictul privind „ordonanța SAFE”
Conflict constituțional la CCR. Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Sorin Grindeanu, a declanșat un demers constituțional la Curtea Constituțională a României, solicitând constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Sesizarea vizează Ordonanța de urgență nr. 38/2026, denumită informal „ordonanța SAFE”, adoptată în contextul politic tensionat creat după adoptarea unei moțiuni de cenzură care a dus la demiterea Executivului.
Guvernul vizat era condus interimar de Ilie Bolojan, într-o perioadă în care atribuțiile sale ar fi trebuit, potrivit sesizării, să fie strict limitate la administrarea treburilor curente.
În centrul conflictului se află interpretarea articolului 110 alin. (4) din Constituție, care stabilește că un Guvern căruia i-a fost retrasă încrederea Parlamentului nu mai poate exercita decât atribuții de administrare curentă.
Grindeanu susține că emiterea ordonanței de urgență depășește în mod clar această limitare, întrucât actul are caracter normativ primar și produce efecte legislative directe.
De asemenea, documentul contestă faptul că ordonanța a fost transmisă spre publicare și publicată în Monitorul Oficial al României la data de 8 mai 2026, la câteva zile după adoptarea moțiunii de cenzură.
”Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar, să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, se arată în cerere.
Două direcții principale ale conflictului constituțional
| Nr. | Problemă fundamentală | Descriere | Impact constituțional invocat |
|---|---|---|---|
| 1 | Depășirea competenței Guvernului interimar | Guvernul este acuzat că a adoptat și publicat un act normativ cu forță de lege primară într-un moment în care, după moțiunea de cenzură, nu mai avea legitimitate politică deplină, ci doar atribuții de administrare curentă. | Posibila încălcare a limitelor constituționale privind rolul Guvernului demis și exercitarea delegării legislative |
| 2 | Interferența cu procesul legislativ al Parlamentului | Ordonanța ar fi reglementat domenii aflate deja în dezbatere parlamentară, inclusiv proiecte de lege și inițiative în curs de analiză în Parlamentul României. | Afectarea rolului de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului și apariția unui paralelism legislativ |
Această suprapunere este considerată de autorul sesizării o formă de substituire a Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare.
”Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituţională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moţiune de cenzură de a adopta şi publica o ordonanţă de urgenţă cu conţinut legislativ substanţial – care nu constituie un act de administrare curentă –, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanţă de urgenţă materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege şi propuneri legislative înregistrate şi în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaţilor”, menţionează sesizarea la CCR.
Impact instituțional și risc de insecuritate juridică
Din perspectiva argumentelor prezentate, efectele ordonanței sunt considerate semnificative asupra echilibrului puterilor în stat.
Intrarea imediată în vigoare a actului ar genera, potrivit sesizării, două consecințe majore:
- Blocarea efectivă a dezbaterilor parlamentare, prin reglementarea anticipată a unor domenii aflate în proces legislativ;
- Crearea unei suprapuneri normative, în care Parlamentul ar continua procedurile legislative pe teme deja reglementate prin ordonanță.
Aceste situații ar putea conduce la insecuritate juridică și la incoerență legislativă, afectând principiul unității actului normativ.
”Pe de o parte, publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României, ceea ce echivalează cu deturnarea, de la destinaţia lor constituţională, a mecanismelor de dezbatere parlamentară în curs, golind de conţinut efortul legislativ parlamentar depus anterior în legătură cu materiile reglementate prin ordonanţă”, se arată în sesizare.
Solicitările adresate Curții Constituționale
Sesizarea cere Curții Constituționale:
- constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern;
- stabilirea faptului că ordonanța SAFE a fost emisă cu depășirea competențelor constituționale ale unui Guvern demis;
- definirea clară a limitelor de acțiune pentru executivul aflat în regim de interimat;
- garantarea continuității procesului legislativ parlamentar fără interferențe normative ulterioare.
”Faţă de considerentele expuse, apreciem că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Guvernul României este admisibilă”, spune Sorin Grindeanu în document.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






