Concordia propune măsuri pentru relansarea economiei. Patronatele cer schimbări fiscale și investiții accelerate

Concordia a transmis Guvernului un pachet de 20 de măsuri pentru relansarea economiei României, într-un moment în care finanțele publice sunt marcate de un deficit bugetar ridicat și de presiuni asupra mediului de afaceri. Propunerile vin din partea confederației patronale care reunește cele mai mari companii din circa 20 de sectoare economice, responsabile pentru aproape o treime din PIB, și vizează schimbări fiscale, stimularea investițiilor și accelerarea fondurilor europene

Concordia solicită stabilitate fiscală și eliminarea taxelor care afectează investițiile

Concordia plasează predictibilitatea fiscală în centrul pachetului de măsuri, considerând că lipsa acesteia a contribuit semnificativ la blocarea investițiilor private în ultimii ani. Reprezentanții mediului de afaceri cer menținerea cotei unice de impozitare și introducerea unui calendar multianual pentru orice modificare fiscală, astfel încât companiile să își poată construi planurile de investiții pe termen mediu și lung. În acest context, este solicitat ca orice schimbare de taxe să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Un punct distinct îl reprezintă eliminarea totală a impozitului pe cifra de afaceri. Deși autoritățile au decis deja reducerea acestuia de la 1% la 0,5%, patronatele susțin că măsura nu rezolvă problema de fond. Potrivit Concordia, acest tip de impozitare afectează în special companiile cu marje mici de profit și descurajează investițiile, deoarece nu ține cont de profitabilitate.

În evaluarea organizației patronale, eliminarea completă a impozitului pe cifra de afaceri ar lăsa în economie între 1,3 și 1,5 miliarde de lei anual. Aceste sume ar putea fi redirecționate către investiții productive, extinderea capacităților de producție și modernizarea tehnologică a companiilor.

Pe zona stimulentelor fiscale, Concordia propune utilizarea pe scară largă a creditelor fiscale și a deductibilităților majorate, de 150%–200%, pentru investițiile greenfield sau pentru extinderea capacităților existente. Printre măsuri se află și scutirea de impozit pe profit pentru sumele reinvestite în digitalizare și producție, considerate esențiale pentru creșterea competitivității.

Fondurile europene, de pensii și digitalizarea administrației, considerate motoare de creștere

Un alt capitol important din pachetul prezentat de Concordia vizează accelerarea absorbției fondurilor europene, în condițiile în care România mai are de atras aproximativ 39 de miliarde de euro din cele 44 de miliarde disponibile pentru perioada 2021–2027. Patronatele semnalează întârzieri semnificative în implementarea programelor și propun standardizarea ghidurilor de finanțare, precum și înființarea unui punct unic de contact național pentru beneficiari.

În paralel, este solicitată implicarea mai activă a fondurilor de pensii în finanțarea economiei reale. Concordia cere majorarea plafonului pentru investiții în private equity și venture capital la 5–10% din activele fondurilor de pensii, ceea ce ar permite mobilizarea a aproximativ un miliard de euro pentru companii. De asemenea, este propusă crearea unui fond public-privat dedicat investițiilor de tip private equity.

Digitalizarea administrației publice este prezentată drept una dintre cele mai eficiente măsuri cu impact macroeconomic. Patronatele estimează că o digitalizare accelerată ar putea aduce o creștere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creșterea eficienței instituțiilor și atragerea investițiilor private în tehnologie.

În acest sens, Concordia susține digitalizarea coordonată a ANAF cu alte instituții de control, precum ITM, ANPC sau Garda de Mediu, astfel încât inspecțiile să fie realizate într-o singură vizită.

„Dacă reforma ar reuși să reducă gap-ul de TVA cu doar 5 puncte procentuale, impactul bugetar pozitiv s-ar ridica la circa 1,4 miliarde de euro/an”, potrivit Concordia.

Totodată, organizația propune lansarea unei platforme unice de raportare statistică, prin care companiile să depună o singură raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie. O astfel de soluție ar reduce timpul de conformare și munca administrativă cu 30–40%. Complementar, este solicitată operaționalizarea unui dosar electronic unic pentru companii, care să permită gestionarea tuturor obligațiilor administrative dintr-un singur punct, în special pentru IMM-uri.

Concordia: energie, piața muncii și competitivitatea externă a economiei

Pe zona sectorială, Concordia cere eliminarea impozitelor suplimentare aplicate atât băncilor, cât și companiilor din energie. În cazul sectorului bancar, patronatele susțin că eliminarea suprataxării ar lăsa anual între 4 și 6 miliarde de lei disponibili pentru creditare și finanțarea economiei reale. În prezent, taxa bancară este de 2% din cifra de afaceri, iar Concordia solicită, totodată, deductibilitate integrală pentru cesiunile de creanță, față de 70% în prezent.

În sectorul energetic, organizația patronală solicită eliminarea supraimpozitării introduse după creșterile masive de prețuri la energie, gaze și carburanți. Reprezentanții industriei semnalează o presiune fiscală excesivă:

„Sectorul petrolier și al gazelor naturale se confruntă cu o presiune fiscală fără precedent, generată de un număr de peste 44 de acte normative adoptate în ultimii 10 ani, care au ridicat rata efectivă de impozitare la
de patru ori media europeană”.

Concordia susține și necesitatea unor investiții anuale de aproximativ 1,5 miliarde de euro în rețelele de distribuție de electricitate și gaze. Potrivit estimărilor patronatelor, aceste investiții ar putea genera circa 230.000 de locuri de muncă, salarii de 2,1 miliarde de euro și venituri bugetare de 4,6 miliarde de euro.

Pe piața muncii, organizația cere reintroducerea mecanismului de muncă cu timp redus, de tip kurzarbeit, utilizat în perioada pandemiei.

„Pentru România, estimările arată că reluarea mecanismului ar putea proteja anual între 250.000 și 400.000 de angajați în perioade de volatilitate economică, cu un cost net bugetar redus, întrucât finanțarea poate fi acoperită din fonduri europene”, anunță Concordia.

Organizația patronală susține introducerea unor vouchere de formare finanțate din fonduri europene, care ar putea sprijini direct peste 300.000 de angajați în primii doi ani, în special pentru dezvoltarea competențelor digitale, tehnice și industriale.

Potrivit Concordia, investițiile în formarea angajaților au efecte directe asupra performanței companiilor, inclusiv în termeni de productivitate. Patronatele citează estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit cărora companiile care investesc în formare profesională înregistrează creșteri de productivitate cuprinse între 6% și 12%.

Reprezentanții mediului de afaceri susțin că schema poate fi implementată fără presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

„Integrarea unei astfel scheme în programele operaționale ar permite finanțarea cu 200–250 milioane euro, fără presiune pe buget”, potrivit firmelor.

Fondurile ar urma să fie asigurate din alocările europene disponibile în cadrul programelor operaționale.

Pe zona transporturilor și a logisticii, Concordia solicită măsuri dedicate

Pe zona transporturilor și a logisticii, Concordia solicită măsuri dedicate pentru creșterea competitivității exporturilor românești. Patronatele atrag atenția asupra costurilor ridicate generate de prețurile la energie și de infrastructura insuficient modernizată.

„Pentru a crește competitivitatea transporturilor, dar și a exporturilor românești, una din măsurile cele mai așteptate este cea a ajustării prețurilor la energie. Prioritiza rea rapidă a reabilitării și modernizării de căi ferate și terminale intermodale și huburi logistice regionale (Constanța, Iași, Cluj, Timișoara) printr-un mix de finanțare public-privat-fonduri UE sunt, de asemenea, esențiale”, spune asociația.

În acest context, Concordia propune deschiderea unor linii de finanțare dedicate tranziției către transporturi mai puțin poluante. Organizația cere „deschiderea unui fond național pentru flote verzi, finanțat din PNRR și a unui fond pentru modernizare”.

Pe plan extern, patronatele subliniază importanța consolidării poziției României la nivel european, în special în dosarele economice și industriale relevante. Concordia solicită o implicare mai activă a autorităților în negocierea și promovarea intereselor economice ale României, precum și valorificarea potențialului sectoarelor competitive din economia națională. De asemenea, organizația cere transpunerea eficientă și transparentă a actelor europene în legislația națională, pentru a evita blocajele administrative și interpretările neunitare.

Lista de măsuri este completată de propuneri privind diplomația economică, considerate esențiale pentru creșterea exporturilor. Concordia solicită înființarea de centre de promovare a exporturilor românești în piețe-cheie, atât din Uniunea Europeană, cât și din afara acesteia. Totodată, patronatele cer organizarea de misiuni economice țintite pentru industriile strategice, cu valoare adăugată ridicată, precum energie, infrastructură, IT și cybersecurity, turism, industrie, agricultură și procesare agroalimentară.