Concediile nefolosite din sectorul public din Republica Moldova costă statul sute de milioane de lei pe an. Reforma începe abia din 2030

Fenomenul concediilor neutilizate din instituțiile publice din Republica Moldova generează o presiune financiară tot mai mare asupra bugetului de stat. Instituțiile sunt nevoite să achite milioane de lei atunci când angajații ies din sistem, iar nota de plată a ajuns deja la aproape jumătate de miliard de lei anual. Autoritățile promit soluții, sindicatele acuză managementul, iar legea intervine abia din 2030.

Sute de mii de zile de concediu rămân doar pe hârtie

În Republica Moldova, acumularea de concedii nefolosite de către angajații din sectorul public nu este nouă. Problema se perpetuează de zeci de ani, iar datele recente arată că instituțiile statului au ajuns să fie copleșite financiar atunci când personalul părăsește sistemul și trebuie compensat.

Potrivit Ministerului Finanțelor, plata concediilor restante ajunge la aproape jumătate de miliard de lei în fiecare an — bani care ar fi putut acoperi alte priorități bugetare, precum creșteri salariale, investiții sau cheltuieli operaționale urgente.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, explică faptul că acumularea istorică de concedii este uriașă și datează încă din perioada post-sovietică:

„Avem concedii acumulate încă din anii ’90, neutilizate. Astăzi, când cineva pleacă din sistem, primește sute de zile de concedii istorice. Este angajamentul nostru să închidem aceste datorii, pentru a nu mai fi constrânși să majorăm salariile din cauza acestor obligații”, a declarat ministrul.

Instituțiile cu cele mai mari acumulări: MAI în frunte

Curtea de Conturi a identificat instituțiile care suportă cel mai mare impact bugetar din cauza concediilor neutilizate:

-Ministerul Afacerilor Interne: peste 412.000 de zile de concediu rămase, cu un cost estimat la 193 milioane de lei
-Agenția Servicii Publice: peste 80.000 de zile nefolosite
Ministerul Muncii și Protecției Sociale: peste 8.500 de zile, cu un impact financiar de peste 5 milioane de lei
-Ministerul Agriculturii: cazuri extreme cu angajați care au acumulat între 13 și 300 de zile
-Ministerul Mediului: aproape 1.600 de zile restante, evaluate la circa 1,4 milioane de lei

În multe cazuri, instituțiile trebuie să achite dintr-un singur buget anual sume consistente pentru angajații care demisionează, ies la pensie sau migrează spre sectorul privat.

Sindicatele dau vina pe angajatori și pe restricțiile bugetare

Confederația Națională a Sindicatelor susține că problema nu pornește de la angajați, ci de la modul în care instituțiile publice își gestionează personalul și bugetele.

Eugen Covrig, șeful Departamentului Juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor, explică situația astfel:

„Există un moratoriu la ocuparea funcțiilor publice vacante, pentru a nu crește cheltuielile bugetare. Se dublează volumul de muncă, funcțiile nu sunt atractive din cauza salariilor mici, iar mulți angajatori neglijează programarea concediilor. Instituțiile ajung să rămână fără resurse atunci când un angajat pleacă și nu și-a utilizat concediul ani la rând”.

În prezent, aproximativ 17.000 de posturi din sectorul public sunt vacante, ceea ce duce la supraîncărcarea celor rămași, amânarea concediilor și la creșterea riscului de epuizare profesională.

Angajații evită concediile din motive financiare

Pe lângă problemele administrative, există și factori personali. Unii funcționari recunosc că preferă să nu își ia concediile din considerente economice, de teama de a pierde venituri suplimentare sau din dorința de a acumula zile compensabile.

Psihologii avertizează că astfel de comportamente duc la scăderea productivității, oboseală cronică și probleme de sănătate, iar în sectorul public, unde activitatea depinde adesea de decizii critice, acest lucru devine un risc sistemic.

Schimbările legislative: șansa de a opri „bomba cu ceas” bugetară

Pentru a opri acumularea excesivă, autoritățile au modificat Codul muncii. Noile prevederi introduc o limitare clară: zilele de concediu neutilizate pe mai mult de doi ani vor fi anulate automat începând cu 1 ianuarie 2030.

Acest lucru înseamnă că angajații din sistemul public mai au aproximativ patru ani pentru a-și consuma concediile istorice, altfel riscă să le piardă definitiv.