ANAF continuă să blocheze accesul public la informații esențiale, în ciuda promisiunilor de reformă și digitalizare
Deși Ministerul Finanțelor vorbește despre profesionalizarea și modernizarea ANAF, transparența rămâne una dintre cele mai deficitare zone ale instituției. În mod paradoxal pentru o agenție care gestionează banii publici și impune reguli stricte contribuabililor, Fiscul face extrem de dificil accesul cetățenilor la lista marilor datornici – o informație care, teoretic, ar trebui să fie clară, completă și ușor de consultat.
În practică, publicul este obligat să navigheze printre mii de pagini, fără nicio funcție reală care să prezinte clasamente, topuri sau măcar cele mai mari sume restante.
Promisiuni de reformă și digitalizare, dar opacitate în continuare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat la începutul lunii octombrie că ANAF a reușit o creștere de 11% a sumelor colectate la bugetul de stat. El a spus că acesta reprezintă „doar un început”, subliniind că o instituție de dimensiunea ANAF „nu se poate transforma peste noapte”.
A insistat asupra „efortului uriaș” necesar pentru recuperarea decalajelor privind digitalizarea, performanța și încrederea contribuabililor, precizând că schimbarea mentalității instituționale este o provocare majoră.
Cu toate acestea, deși Fiscul vorbește despre modernizare, un domeniu rămâne blocat în practici birocratice: accesul public la informațiile privind datoriile companiilor către stat. Sistemele IT implementate în ultimii ani nu sunt utilizate pentru a crește transparența, ci par să funcționeze mai degrabă ca bariere.
Acces dificil la lista marilor datornici: o problemă semnalată de ani de zile
ProTV readuce în atenție problema semnalată încă din luna martie: faptul că site-ul ANAF nu permite vizualizarea directă a marilor datornici ai țării. Platforma afișează doar un motor de căutare în care trebuie să introduci numele firmei sau codul unic de identificare. Cu alte cuvinte, nu poți afla cine sunt cei mai mari datornici – decât dacă știi deja cine sunt și cauți confirmarea.
Dacă nu ai aceste date, singura opțiune este să parcurgi manual lista completă, împărțită în mii de pagini: 2.741 în martie, ajunse la 2.909 la momentul publicării materialului. Acest format îngreunează nu doar accesul cetățenilor, ci și activitatea jurnaliștilor, organizațiilor anticorupție sau chiar a mediului de afaceri.
Pentru a clarifica situația, echipa Știrile ProTV a transmis în martie o solicitare oficială în baza Legii 544/2001, întrebând de ce informațiile nu sunt publicate transparent, precum și dacă această opacitate este rezultatul unei decizii administrative sau al unor limite tehnice.
Răspunsul ANAF: justificări, nu soluții
Fiscul a răspuns inițial pe 23 martie, apoi din nou pe 26 martie, după apariția materialului de presă. Instituția a precizat că publică lista datornicilor încă din 2003, conform legislației în vigoare, și a susținut că scopul acestei liste este „creșterea responsabilității financiare a agenților economici”.
În comunicatul suplimentar, ANAF a afirmat că actualul motor de căutare „reprezintă un pas important” în direcția transparenței. A mai transmis că faptul că instrumentul permite căutarea doar după nume sau CUI „nu înseamnă că informațiile sunt inaccesibile”.
În realitate, exact asta înseamnă: dacă nu introduci numele, platforma nu îți afișează nimic. Iar parcurgerea celor aproape 3.000 de pagini nu reprezintă o soluție reală, nici pentru cetățeni, nici pentru presă.
ANAF a încercat să explice că numărul mare de pagini reflectă „complexitatea bazei de date”, nu o lipsă de transparență. Totuși, în practică, rezultatul final este unul singur: imposibilitatea de a afla cine sunt cei mai mari datornici la stat, într-un mod simplu, clar și accesibil.
În ciuda opacității ANAF, topurile pot fi realizate cu analiză externă
Cu toate dificultățile generate de sistemul ANAF, un top al celor mai mari datornici poate fi realizat prin analizarea datelor brute. RisCo.ro a realizat o astfel de analiză și a reușit să identifice cele mai mari restanțe acumulate de companii la bugetele statului.
Rezultatul evidențiază datorii uriașe, de ordinul miliardelor, atât din partea unor firme private, cât și din partea unor companii de stat, inclusiv din transporturi și energie.
TOP 10 firme cu datorii la cele 4 bugete de stat:
- Italia Tobacco SRL – 1.478.125.525 lei
- Agroponte SRL – 1.470.671.987 lei
- Galaxy Tobacco SA – 1.301.707.889 lei
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA – 1.276.456.213 lei
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – 1.174.483.865 lei
- Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – 1.048.664.771 lei
- Societatea Comercială pentru Închiderea Conservarea Minelor SA – 1.000.819.519 lei
- Urban SA – 981.634.905 lei
- Carom SA – 980.766.941 lei
- Benz Oil SRL – 789.270.929 lei
TOP 10 firme cu datorii la bugetul asigurărilor sociale (pensii):
- Societatea Comercială pentru Închiderea Conservarea Minelor SA – 820.163.935 lei
- Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – 570.657.936 lei
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – 555.002.759 lei
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române – 534.194.547 lei
- Societatea Națională a Cărbunelui SA – 248.257.700 lei
- Urban SA – 243.987.758 lei
- Moldomin SA – 129.092.399 lei
- Realitatea Media SA – 93.881.657 lei
- Regia Autonomă pentru Activități Nucleare RA – 90.448.501 lei
- Societatea Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje CFR IRLU SA – 88.863.568 lei
