Update 16:41 Calendar asumat pentru reformă: noua reuniune pe 5 ianuarie 2026, act normativ înainte de sesiunea parlamentară
Marți, la Palatul Victoria, a avut loc prima reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. În cadrul întâlnirii au fost discutate atât inițierea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în sistemul judiciar, cât și conturarea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați. Următoarea reuniune a Comitetului este programată pentru 5 ianuarie 2026, iar până la începutul noii sesiuni parlamentare este prevăzută redactarea unui act normativ.
Lucrările au fost deschise de prim-ministrul Ilie Bolojan, care a pus accent pe necesitatea dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile, potrivit unui comunicat al Guvernului.
„Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul faţă de toţi cei implicaţi şi seriozitatea guvernului faţă de acest demers şi a subliniat că scopul acestor întâlniri este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătăţite, punctând totodată că justiţia trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetăţeanului”, se arată în comunicatul Executivului.
Guvernul mai arată că obiectivul asumat de Comitet vizează stabilirea unor soluții normative clare pentru problemele identificate în spațiul public, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții semnate de magistrați.
„Printre cele mai frecvent invocate teme s-au aflat procedurile de desemnare a conducerilor instanţelor şi parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare şi detaşare a magistraţilor, modul de modificare a componenţei completurilor de judecată, precum şi competenţa privind cercetarea faptelor de corupţie în interiorul sistemului judiciar. De asemenea, au fost subliniate probleme precum volumul ridicat de muncă al magistraţilor, generat de deficitul de personal, condiţiile de lucru din instanţe şi parchete, precum şi lipsa de predictibilitate a legislaţiei”, precizează Guvernul.
Tot în cadrul discuțiilor a fost analizată și declanșarea procedurilor pentru realizarea unui audit independent referitor la repartizarea dosarelor în sistemul judiciar.
„Înţelegând importanţa adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluţii legislative concrete. Astfel, o nouă întrunire va avea loc la data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistraţi”, subliniază Executivul.
La reuniunea de lucru au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.
Asociațiile profesionale ale magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin (Asociația Forumul Judecătorilor din România), Alexandra Lăncrănjan (Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor) și Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție). De asemenea, au participat reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale – Laura Ștefan (Expert Forum), Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu (Declic), precum și Elena Calistru și Adrian Ristea (Funky Citizens). În format online au intervenit Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România) și avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Comitetul a fost înființat printr-o decizie publicată vineri în Monitorul Oficial și este alcătuit din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți. Conducerea comitetului este asigurată de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului, care are și calitatea de președinte. Organismul nu are personalitate juridică și funcționează cu rol consultativ.
Știrea inițială
Guvernul lansează analiza oficială a legislației din justiție
În cadrul atribuțiilor sale principale, comitetul va analiza efectele aplicării legislației din domeniul justiției adoptate în anul 2022. Este vorba despre Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și despre orice alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție. De asemenea, vor fi analizate și dezbătute opiniile formulate de asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de organizațiile neguvernamentale, cu privire la organizarea și funcționarea justiției.
Comitetul are și atribuții de dialog instituțional, putând organiza întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor din țară și din străinătate, inclusiv de la nivel internațional, care au competențe sau activitate în domeniul justiției. Totodată, poate solicita puncte de vedere din partea acestor entități și are obligația de a prezenta rapoarte de progres privind stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor stabilite prin decizia de înființare. Un alt obiectiv important este formularea de propuneri de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și cu standardele internaționale privind statul de drept.
„Sigur, noi, Guvernul, nu avem competenţe directe pentru că e o altă formă de putere. Dar ceea ce facem noi, şi mâine avem o primă întâlnire a acestui grup de lucru, să vedem care sunt aspectele legislative, care sunt aspectele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. Dacă constatăm că există anumite modificări care ar putea fi făcute, care se constată, îmbunătăţim lucrurile cu semnalele care ne vin din interior şi sunt susţinute de coaliţie, deci de lumea politică. Vor fi supuse analizei coaliţiei”, a explicat premierul Ilie Bolojan luni seară.
În cadrul comitetului pot fi constituite grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic
Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, în cadrul comitetului pot fi constituite grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic. Acestea pot fi formate din experți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai altor instituții sau persoane invitate în acest scop. La ședințele comitetului sau ale grupurilor de lucru pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din România și din străinătate. Membrii comitetului pot fi asistați, în cadrul întâlnirilor, de specialiști ai instituțiilor pe care le reprezintă.
Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei prim-ministrului. Ședințele pot avea loc în format fizic sau online și sunt conduse de președintele comitetului sau de o persoană desemnată de acesta. Recomandările sunt adoptate prin consensul membrilor, iar în situația în care consensul nu este atins, opțiunile identificate sunt transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente pentru inițierea proiectelor de acte normative sau a măsurilor administrative necesare aplicării lor.
„Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de preşedinte. (3) Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi. (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale”, prevede decizia de înfiinţare a comitetului.
Ilie Bolojan a explicat că grupul are rolul de a identifica aspectele legislative și de administrare care pot fi gestionate de Executiv
Comunicarea publică în numele comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de persoanele desemnate de acesta. Premierul Ilie Bolojan a explicat că, deși Guvernul nu are competențe directe în domeniul justiției, fiind vorba despre o altă putere a statului, acest grup de lucru are rolul de a identifica aspectele legislative și de administrare care pot fi gestionate de Executiv.
În cazul în care vor fi constatate modificări necesare, susținute de semnalele venite din interiorul sistemului și de coaliția politică, acestea vor fi supuse analizei coaliției. Premierul a precizat că Guvernul poate promova un proiect de lege în acest sens, iar ministrul Justiției poate participa la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii pentru a formula anumite propuneri.
„Comitetul are următoarele atribuţii principale: a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie; b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie; c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie; f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, arată textul deciziei.
