CSM: Referendumul propus de Nicușor Dan pentru validarea sau demiterea actualei componențe nu este prevăzut de Constituție. Procurorii invocă riscuri pentru independența justiției

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că referendumul propus de președintele Nicușor Dan, privind validarea sau demiterea actualei componențe a CSM, nu are temei constituțional. Procurorii susțin că independența justiției nu poate fi apărată prin mecanisme care eludează cadrul legal.

Procurorii susțin că referendumul pentru schimbarea CSM nu este prevăzut de Constituție și de legile justiției

Într-un comunicat de presă, Secția pentru procurori arată că, deși ideea unui referendum poate fi fundamentată pe bune intenții, aceasta nu este prevăzută de Constituție ca modalitate de validare sau demitere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Procurorii subliniază că legea stabilește în mod clar procedurile de revocare a membrilor CSM, iar referendumul nu se regăsește printre acestea.

Aceștia afirmă că nu pot fi remediate presupuse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii și atrag atenția că respectarea cadrului constituțional este esențială pentru funcționarea justiției. Totodată, membrii Secției pentru procurori precizează că nu ar avea nicio problemă să își depună mandatele dacă ar exista un mecanism legal care să impună acest lucru.

CSM reclamă lipsa dialogului instituțional și reafirmă rolul constituțional de garant al independenței justiției

Procurorii amintesc că, începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a adresat în mod repetat invitații președintelui României de a participa la ședințele plenului, în speranța clarificării unor neînțelegeri apărute în spațiul public. Potrivit acestora, un dialog direct ar fi putut lămuri multe dintre criticile formulate la adresa activității CSM.

Secția pentru procurori respinge ideea că instituția ar acționa în interes de breaslă și subliniază că rolul constituțional al Consiliului este acela de garant al independenței justiției. De asemenea, procurorii consideră că etichetarea justiției drept „a treia putere în stat” reflectă o abordare problematică din partea politicului, întrucât principiul european presupune echilibru și control reciproc între autorități, nu ierarhizarea acestora.

Procurorii avertizează că schimbările legislative repetate au afectat funcționarea sistemului judiciar

În comunicat se mai arată că modificările succesive ale legilor justiției au generat dificultăți majore în activitatea instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și judecată, cât și în cea de management și administrație. Procurorii precizează că, pe parcursul celor trei ani de mandat, au semnalat în mod constant necesitatea unor remedieri legislative.

În final, Secția pentru procurori afirmă că susține dialogul și mecanismele democratice, precum și cooperarea loială între autorități, însă nu va sprijini demersuri care implică încălcarea legii. Potrivit acestora, orice schimbare trebuie realizată exclusiv prin modificări legislative conforme cu Constituția și cu nevoile reale ale sistemului judiciar.

„Referitor la comunicatul din data de 21.12.2025 al Administrației Prezidențiale, prin care Președintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă următorul punct de vedere:

1. Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclaritățile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției.

2. Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.

3. Calificarea justiției ca fiind „a treia putere în stat” și nu una dintre autoritățile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiție. Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.

4. Așa cum preciza în comunicatele anterioare, Secția pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public.

5. În final, procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem.”