Comisia Europeană a decis că procedura de deficit excesiv poate fi suspendată temporar pentru România
Comisia Europeană a anunțat marți, odată cu prezentarea pachetului de toamnă al semestrului european, suspendarea temporară a procedurii de deficit excesiv pentru nouă state membre, inclusiv România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia.
Potrivit Executivului comunitar, această decizie nu înseamnă închiderea procedurii, ci doar că în această etapă nu sunt luate noi măsuri suplimentare. În schimb, obligațiile prevăzute în recomandările Comisiei rămân valabile, iar statele vizate trebuie să continue ajustările fiscale pentru a readuce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.
Comisia a precizat că va reevalua situația fiecărui stat în vara anului viitor, când vor fi disponibile datele complete pentru 2025 și va decide dacă sunt necesare noi măsuri.
România trebuie să ajungă la un deficit de sub 3% până în anul 2030
Pentru România, aceasta este o perioadă critică, în condițiile în care țara a închis anul 2024 cu un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În prima parte a lui 2025, guvernul de atunci a evitat să adopte măsuri de corecție fiscală, pe fondul campaniei electorale și al temerilor privind impactul politic al unor majorări de taxe.
După instalarea guvernului condus de Ilie Bolojan, Executivul a decis o serie de măsuri dure de consolidare bugetară, ceea ce a dus la o îmbunătățire a percepției piețelor financiare și la o reacție pozitivă din partea Comisiei Europene.
Totuși, Bruxelles-ul menține activă procedura pentru România, subliniind că ajustarea trebuie continuată în ritm susținut pentru a atinge ținta de deficit de sub 3% până în 2030, de la 9,3% cât a fost în 2024.
Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a menționat la finalul lunii octombrie, în timpul unei vizite la București, că instituția urma să decidă la finalul lunii noiembrie dacă suspendă sau nu procesul care putea duce la blocarea unor fonduri europene destinate României, după ce țara nu a îndeplinit țintele intermediare stabilite anterior în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Estimările Comisiei Europene pentru România
În plus față de analiza situației bugetare, Comisia Europeană a publicat recent și estimările macroeconomice actualizate pentru România. În prognoza de toamnă, instituția a revizuit în scădere perspectivele de creștere economică pentru 2025 și 2026, invocând frânarea consumului privat și public, efectele măsurilor de consolidare fiscală și nivelul ridicat al inflației.
Pentru anul în curs, Comisia estimează un avans al economiei de 0,7%, față de 1,4% cât prognoza în primăvară, în timp ce pentru 2026 estimează o creștere de 1,1%, la jumătate față de varianta anterioară.
Totodată, deficitul bugetar ar urma să scadă treptat: de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, pe măsura aplicării măsurilor de ajustare fiscală. Pentru 2027, Comisia mizează pe o accelerare a creșterii economice la peste 2%, în contextul în care ritmul consolidării fiscale se va mai relaxa.
