Comisia Europeană propune o derogare fiscală care va permite României să finanțeze investiții energetice suplimentare în perioada 2026–2028

Comisia Europeană va propune o derogare fiscală la nivelul Uniunii Europene, care ar permite statelor membre, inclusiv României, să investească mai mult în energie în perioada 2026–2028.

Comisia Europeană propune o derogare fiscală care va permite României să finanțeze investiții energetice suplimentare în perioada 2026–2028

Comisia Europeană ar propune o facilitate fiscală specială pentru sectorul energiei, ceea ar însemna că România ar putea avea mai mult spațiu în buget pentru investiții în energie în perioada 2026–2028.

Uniunea Europeană ar vrea să permită statelor membre să cheltuiască bani suplimentari pentru proiecte energetice și pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, fără ca aceste cheltuieli să fie incluse complet în limitele stricte ale regulilor bugetare. În acest fel, România ar putea beneficia de mai mult spațiu fiscal pentru investiții în energie în următorii trei ani.

Comisia Europeană ar dori să extindă un mecanism de flexibilitate fiscală care este folosit în prezent pentru cheltuielile de apărare, astfel încât statele membre să poată investi mai mult și în securitatea energetică. Ideea ar fi ca guvernele să poată folosi mai multe resurse bugetare pentru a accelera tranziția energetică și pentru a reduce dependența de combustibili fosili.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat că această nouă facilitate va permite folosirea a până la 0,3% din PIB pe an în perioada 2026–2028 pentru măsuri care întăresc sistemele energetice. El a precizat că propunerea vizează extinderea clauzei de excepție folosite acum pentru apărare, astfel încât să includă și măsuri legate de tranziția energetică și reducerea dependenței de combustibili fosili. El explicat că nu s-ar putea folosi 0,3% din PIB în fiecare an timp de trei ani la rând deoarece limita totală pentru întreaga perioadă ar rămâne la 0,6% din PIB.

„Propunem o flexibilitate fiscală limitată pentru a aborda provocările crizei energetice. Constă în extinderea domeniului de aplicare al Clauzei de excepție privind apărarea națională pentru a include măsuri care accelerează tranziția și ieșirea din dependența de combustibilii fosili. Nu va fi posibilă utilizarea a 0,3% din PIB anual timp de trei ani consecutivi. Limita generală pentru întreaga perioadă rămâne la 0,6% din PIB”, a explicat Dombrovskis.

Comisia Europeană ar extinde flexibilitatea bugetară pentru energie și ar permite statelor membre să investească în tranziția energetică

Dombrovskis a explicat că noua derogare nu ar obliga statele membre să facă ceva anume, ci doar le-ar da mai multă libertate de a decide cum să folosească banii pentru proiecte din domeniul energiei. El a spus că această clauză nu va impune nicio obligație, ci va oferi pur și simplu mai multă flexibilitate pentru anumite acțiuni.

Statele care au folosit deja clauza de flexibilitate pentru apărare ar putea cere extinderea ei și pentru energie. Totuși, în aceste cazuri ar fi necesare evaluări suplimentare privind cât de sustenabilă este datoria publică. Măsura ar viza investițiile și programele care ajută la tranziția energetică și la reducerea dependenței de combustibili fosili. Nu este vorba doar despre investiții clasice, ci și despre măsuri care accelerează trecerea la alte surse de energie.

Întrebat dacă această flexibilitate ar putea fi folosită pentru reducerea taxelor la energie, Dombrovskis a răspuns clar că nu ar fi posibil acest lucru.

„Clauza nu obligă pe nimeni să facă nimic; pur și simplu oferă flexibilitate suplimentară pentru a face anumite lucruri. Nu vorbim doar despre investiții în sens strict. Vorbim și despre măsuri care accelerează tranziția de la combustibilii fosili”, a explicat Dombrovskis.

Ce ar putea însemna asta pentru România?

Noul mecanism ar putea ajuta România să aibă mai mulți bani disponibili pentru proiecte importante din energie. Acest lucru ar fi relevant mai ales în contextul în care România încearcă să grăbească investițiile în producția de energie, în modernizarea rețelelor și în reducerea dependenței de importuri.

Această măsură nu obligă țările să cheltuiască mai mult, ci doar le oferă mai multă libertate celor care aleg să investească în securitatea energetică și în trecerea la surse de energie mai puțin poluante.