Comisia Europeană: Până la 1,3 milioane de locuri de muncă din UE ar putea fi afectate de conflictul din Orientul Mijlociu

Comisia Europeană avertizează că efectele conflictului din Orientul Mijlociu ar putea ajunge direct în economia europeană. Creșterea prețurilor la energie pune presiune pe industriile cu consum ridicat de energie, iar milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate dacă situația se prelungește.

Avertismentul a fost lansat de Roxana Mînzatu, comisar european pentru ocuparea forței de muncă, în cadrul prezentării Pachetului de Primăvară al Semestrului European 2026.

Industria auto ar putea înregistra cele mai mari pierderi de locuri de muncă

Potrivit Comisiei Europene, până la 1,3 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană sunt expuse riscului pe fondul scumpirii energiei generate de conflictul dintre SUA și Iran. Roxana Mînzatu a declarat că sectoarele cele mai vulnerabile sunt cele cu consum intensiv de energie.

„Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, până la 1,3 milioane de locuri de muncă sunt în pericol și vorbim în special despre locuri de muncă din industria cu consum intensiv de energie”, a declarat Mînzatu, într-o conferință de presă.

Cele mai mari riscuri sunt estimate în industria auto europeană, unde până la 600.000 de persoane și-ar putea pierde locurile de muncă. De asemenea, sunt vizate sectoarele construcțiilor, metalurgiei, industriei chimice și transporturilor. În transporturi, estimările indică un risc pentru aproximativ 56.000 de locuri de muncă.

Comisia atrage atenția că efectele nu se limitează la industriile tradiționale. În sectorul sistemelor de stocare a energiei în baterii, aproximativ 85.000 de locuri de muncă sunt considerate vulnerabile, iar în producția de panouri solare aproape 59.000 de locuri de muncă se află în zona de risc.

Prețurile la energie afectează atât companiile, cât și gospodăriile

Oficialii europeni susțin că războiul din Orientul Mijlociu a avut deja efecte vizibile asupra economiei continentului. Conflictul a contribuit la creșterea prețurilor la energie, iar prognozele economice publicate de Comisia Europeană în luna mai arată că acest context a încetinit ritmul de creștere economică și a alimentat inflația.

Roxana Mînzatu a atras atenția că gospodăriile cu venituri reduse sunt printre cele mai afectate. Potrivit estimărilor Comisiei, acestea ar putea ajunge să cheltuiască cu aproximativ 1,4% mai mult din venituri pentru combustibilul utilizat în transport. Oficialul european a precizat că statele membre ar trebui să adopte măsuri țintite pentru protejarea categoriilor vulnerabile.

În prezent, industria prelucrătoare din Uniunea Europeană asigură aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă, în timp ce sectorul serviciilor angajează aproape 87 de milioane de persoane.

Lipsa forței de muncă rămâne o problemă majoră pentru companiile europene

Pe lângă impactul conflictului asupra energiei, Comisia Europeană atrage atenția și asupra deficitului de personal calificat din economie.

Pachetul de Primăvară al Semestrului European 2026 pune accent pe ocuparea forței de muncă și pe necesitatea alinierii competențelor angajaților la cerințele pieței. Documentul evidențiază lipsurile existente în domenii precum securitatea cibernetică, inteligența artificială, tehnologiile cuantice și industria semiconductorilor.

Potrivit Roxanei Mînzatu, aproximativ 77% dintre companiile europene consideră că lipsa personalului calificat reprezintă un obstacol important pentru investiții. Comisarul european a explicat că una dintre cauzele principale este reprezentată de condițiile de muncă insuficient de atractive pentru angajați.

Bruxelles-ul pune accent pe competitivitate și reducerea dependențelor economice

Comisia Europeană susține că actualul context geopolitic obligă Uniunea Europeană să își consolideze competitivitatea și să reducă dependențele strategice.

În acest sens, Bruxelles-ul promovează măsuri pentru eliminarea barierelor din piața unică, stimularea investițiilor, simplificarea procedurilor administrative și dezvoltarea unei politici industriale mai puternice. De asemenea, executivul european urmărește reducerea dependenței economice de actori externi importanți, în special de China și Statele Unite.

Comisia consideră că atingerea acestor obiective va depinde în mare măsură de reformele și măsurile pe care statele membre vor fi dispuse să le implementeze în următorii ani.