Comisia Europeană extinde regulile ETS pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie de mutarea producției în afara UE
fabrică, uzină (SURSA FOTO: Dreamstime)
Comisia Europeană a decis să schimbe regulile privind ajutoarele de stat acordate firmelor afectate de costurile emisiilor de carbon, după anul 2021. Această schimbare a fost anunțată anterior în planul de acțiune pentru industria chimică din Europa.
Comisia Europeană extinde regulile ETS pentru a proteja industriile mari consumatoare de energie de mutarea producției în afara UE
Pe scurt, noile reguli țin cont de faptul că, în ultimii ani, costul certificatelor de emisii de carbon a crescut mult. Din acest motiv, unele industrii care consumă multă energie riscă să își mute producția în afara UE, în țări unde regulile de mediu sunt mai relaxate. Prin includerea unor noi sectoare în aceste reguli, Uniunea Europeană vrea să ajute industria să rămână competitivă și, în același timp, să reducă poluarea.
Scopul acestor reguli este să prevină așa-numita „relocare a emisiilor de carbon”. Acest lucru se întâmplă atunci când firmele mută producția în afara UE sau când produsele fabricate în UE sunt înlocuite cu importuri mai poluante. Rezultatul ar fi pierderi economice pentru UE, fără ca poluarea globală să scadă.
De aceea, regulile permit statelor membre să ofere ajutor financiar industriilor care chiar riscă să plece din UE. Acest ajutor acoperă o parte din costurile mai mari la electricitate, costuri care apar din cauza prețului carbonului inclus în producerea energiei.
UE adaugă 20 de sectoare industriale pe lista ETS și crește nivelul compensațiilor la 80% din costurile indirecte
După adoptarea regulilor ETS în 2020, costurile pentru emisiile de carbon au crescut constant. Din această cauză, a apărut un risc mai mare ca unele industrii care concurează la nivel internațional să își mute producția în afara UE, chiar dacă inițial nu erau considerate în pericol.
De aceea, este important ca sistemul prin care firmele sunt compensate pentru costurile indirecte ale ETS să rămână corect și eficient. Scopul este să protejeze anumite industrii de mutarea producției în afara UE, dar în același timp să le încurajeze să investească în reducerea poluării.
Pentru ca firmele să concureze în condiții corecte, regulile stabilesc clar cum pot fi combinate aceste ajutoare cu alte forme de sprijin. Ajutoarele nu trebuie să depășească nici procentul maxim permis, nici suma maximă stabilită de regulile ETS.
În acest context, Comisia Europeană a decis următoarele schimbări:
- au fost adăugate 20 de noi sectoare industriale și 2 subsectoare care pot primi compensații (de exemplu: industria chimică organică, precum și unele activități din domeniul ceramicii, sticlei și bateriilor);
- nivelul ajutorului a crescut de la 75% la 80% pentru sectoarele care erau deja eligibile, pentru a face față riscului mai mare de mutare a producției din UE;
Statele membre pot include noi sectoare în schema ETS și impun investiții verzi beneficiarilor în perioada 2026–2030
În plus, statele membre pot propune și alte sectoare sau subsectoare care nu sunt pe lista oficială, dacă pot dovedi că acestea chiar riscă să își mute producția în afara UE din cauza costurilor mari ale emisiilor de carbon.
În același timp, firmele mari care primesc ajutor trebuie să contribuie la tranziția verde. De exemplu, ele trebuie să investească o parte din bani în proiecte care ajută la reducerea costurilor energiei electrice sau a poluării.
De asemenea, au fost actualizate valorile folosite pentru calcularea emisiilor de CO₂ și zonele geografice, pe baza celor mai noi date, pentru perioada 2026–2030. Aceste valori arată cât de poluantă este producerea energiei electrice într-o anumită zonă și sunt folosite pentru a calcula cât ajutor poate primi o firmă.
Noua regulă le permite statelor membre să aplice aceste schimbări treptat, între 2026 și 2030, dacă scăderea valorilor de emisii este foarte mare față de perioada 2021–2025.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





