Comisia Europeană avertizează România în privința noilor legi pentru internet. Poate fi deschisă procedura de infringement

Comisia Europeană a transmis un avertisment României cu privire la două proiecte legislative care vizează protecția minorilor în mediul online. Ministerul Digitalizării a informat Camera Deputaților, care este for decizional, că adoptarea acestor legi trebuie amânată, întrucât ele introduc reguli și sancțiuni suplimentare față de cele prevăzute în legislația europeană, ceea ce ar putea duce la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României. Mesajul de atenționare a fost primit de minister la data de 13 octombrie din partea Comisiei Europene.

Prima lege vizată este proiectul PL-x nr. 385/2025, care ar avea ca scop protejarea minorilor sub 18 ani de conținutul nociv distribuit pe platformele online de tip „very large online platforms” (VLOP). Proiectul prevede introducerea unor obligații tehnice suplimentare pentru marile platforme online, ce depășesc cadrul impus de Regulamentul Uniunii Europene privind serviciile digitale (Regulamentul UE 2022/2065).

Ce prevede proiectul privind protecția minorilor

Potrivit proiectului, platformele de mari dimensiuni ar urma să implementeze un mecanism verificabil de determinare a vârstei pentru toți utilizatorii, noi sau existenți. Scopul este restricționarea accesului minorilor la conținutul considerat nociv.

„Analizând proiectul, am constatat faptul că acesta conţine reglementări tehnice şi instituie obligaţii suplimentare VLOPs şi VLOSEs în raport de RegulamentuL (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale şi de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, a transmis Ministerul Digitalizării în adresa către Camera Deputaților.

Conținutul nociv este definit ca orice material care:

• instigă la violență sau comportamente autodistructive;
• promovează tulburări de alimentație, ură de sine sau idei suicidare;
• conține nuditate, pornografie sau exploatare sexuală;
• include scene de cruzime, agresiune sau violență extremă;
• încurajează comportamente ilegale, consum de droguri sau alcool;
• afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă a minorului.

Platformele ar trebui să răspundă în cel mult două ore la notificările emise de autoritățile competente privind conținutul accesat de minori. În cazul în care prevederile legii nu sunt respectate, se propun amenzi cuprinse între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală a platformei.

Legea majoratului digital este a doua inițiativă contestată

Cel de-al doilea proiect menționat de Comisia Europeană este PL-x nr. 356/2025, cunoscut ca Legea majoratului online. Aceasta a fost deja adoptată de Senat și stabilește că minorii sub 16 ani pot accesa servicii online și crea conturi personale doar cu acordul verificabil al părinților.

Analiza efectuată de Ministerul Digitalizării arată că și această lege introduce obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare, depășind cadrul stabilit de același Regulament european privind serviciile digitale.

„În urma analizei proiectului, am identificat faptul, că acesta instituie obligaţii suplimentare pentru furnizorii de servicii intermediare în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piaţă unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”, a transmis Ministerul Digitalizării în informarea către Camera Deputaților.

Ministerul Digitalizării a subliniat că ambele proiecte includ prevederi suplimentare față de normele UE

Ministerul Digitalizării a subliniat că ambele proiecte includ prevederi suplimentare față de normele Uniunii Europene. Din acest motiv, ele trebuie notificate Comisiei Europene înainte de adoptare, conform Directivei (UE) 2015/1535. Procedura de notificare impune ca statul membru să amâne adoptarea actului normativ până la încheierea perioadei de „status-quo” stabilită de directivă.

Dacă legile ar fi adoptate fără respectarea acestei proceduri, ele ar deveni inaplicabile și nu ar putea fi invocate în fața terților, potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție. Într-o astfel de situație, România ar risca deschiderea unei proceduri de infringement pentru nerespectarea legislației europene.

„Facem precizarea că notificarea actelor conform prevederilor Directivei menţionate se face în faza de proiect, iar statul membru iniţiator este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de status-quo prevăzută de Directivă. Menţionăm că, actele normative de acest tip, adoptate fără respectarea procedurii de notificare prevăzută de Directiva menţionată sunt inaplicabile si devin inopozabite terţilor, în caz de litigiu, conform jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie (ex. cazuL C194/94 CIA Security), putând deschide procedura de infringement României pentru nerespectarea legislaţiei europene”, arată informarea trimisă luni în Parlament.

Proiectul privind majoratul online ar introduce mai multe schimbări controversate

Proiectul privind majoratul online, deja votat de Senat, a fost criticat de organizații din domeniul tehnologiei, precum Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI). Potrivit acestora, legea ar introduce o obligație generală de identificare online pentru toți utilizatorii, ceea ce ar însemna că accesul la platforme precum Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn sau orice alt site ar necesita verificarea identității prin documente oficiale.

Critici similare au fost formulate și de reprezentanți ai companiilor din domeniu, inclusiv Google România, dar și de instituții precum Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Aceasta din urmă ar urma să fie autoritatea responsabilă cu verificarea aplicării legii, dacă aceasta va fi adoptată de Parlament.