CNAIR domină topul beneficiarilor PNRR. Cristian Pistol: Cifrele validate confirmă efortul uriaş
SURSA FOTO: CNAIR - directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol
Platforma națională cu toate proiectele PNRR, lansată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), plasează Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pe primul loc în topul beneficiarilor în funcție de valoarea plăților efectuate.
Conform datelor prezentate, CNAIR a înregistrat plăți în valoare de 1.719,20 milioane de euro, depășind Compania Națională CFR, care se situează pe poziția a doua, cu 1,1 miliarde de euro. Pe locurile următoare, la mare distanță, se află MIPE, Sectorul 4 al Capitalei și Ministerul Finanțelor.
România beneficiază de o alocare totală de 21.410,53 milioane de euro
Noul tablou de bord al PNRR indică faptul că România beneficiază de o alocare totală de 21.410,53 milioane de euro, dintre care s-au efectuat deja plăți de 8.944,27 milioane de euro pentru proiecte active și proiecte retrase. Suma încasată de la Uniunea Europeană se ridică la 10.722,21 milioane de euro, iar plățile au fost direcționate către 4.946 de beneficiari, dintr-un total de peste 13.000 de entități care au semnat contracte.
„Cifrele validate confirmă efortul uriaş – CNAIR este motorul investiţiilor din PNRR! Transparenţa este esenţială, iar noul dashboard lansat de MIPE arată, negru pe alb, realitatea din teren. Dar dincolo de grafice şi procente, aceste cifre spun povestea unei mobilizări exemplare şi a unei echipe consolidate care stă în spatele rezultatelor. Sunt mândru să spun că echipa CNAIR, alături de constructori serioşi, a demonstrat că se poate”, a explicat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
În acest context, CNAIR rămâne principala instituție beneficiară în ceea ce privește absorbția fondurilor, iar conducerea companiei subliniază că poziția obținută reflectă nivelul ridicat de mobilizare și eforturile susținute ale echipei. Directorul general Cristian Pistol evidențiază că rezultatele confirmă rolul CNAIR de motor al investițiilor din PNRR și punctează progresul realizat pe marile proiecte de infrastructură. Autostrada Moldovei (A7) avansează constant, iar secțiunea finanțată prin PNRR de pe A1 are un ritm susținut de dezvoltare. Potrivit acestuia, în spatele fiecărui jalon atins și fiecărui kilometru de asfalt se află mii de ore de muncă, decizii rapide și un efort coordonat între echipă și constructorii implicați.
„Autostrada Moldovei (A7) prinde contur pe zi ce trece, iar secţiunea finanţată din PNRR pe A1 avansează susţinut. Suntem instituţia care „trage” greul în absorbţia fondurilor europene şi o facem cu profesionalism. În spatele fiecărui jalon atins şi a fiecărui kilometru de asfalt turnat stau mii de ore de muncă, decizii rapide şi o echipă hotărâtă să lase ceva în urmă. Nu a fost uşor, dar rezultatele se văd”, a mai spus Pistol.

Platforma include și un clasament al județelor care au atras cele mai multe fonduri prin PNRR
Platforma publicată de MIPE include și un clasament al județelor care au atras cele mai multe fonduri prin PNRR. După București, pe primele poziții se situează județele Cluj, Timiș, Iași, Constanța, Mureș, Bihor, Suceava și Galați, ceea ce arată o distribuție semnificativă a proiectelor la nivel național.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat adoptarea de către Guvern a unei hotărâri care transpune în legislația națională decizia privind aprobarea versiunii revizuite a PNRR. Totodată, acesta a prezentat în mod oficial platforma digitală unde pot fi consultate toate proiectele din program, precum și stadiul implementării lor. Noua platformă reprezintă o premieră în administrația românească, fiind considerată o bună practică la nivel european în materie de transparență și gestionare a fondurilor.
„Lansez public astăzi o platformă pe care atât a nivelul guvernamental o aşteptam, cât şi ceva ce este cerut de întreaga societate. Şi discutăm de tabloul de bord PNRR pe care îl găsiţi deja pe pagina Ministerului Fondurilor, Investiţiile şi Proiectele Europene. (…) Discutăm astăzi de o premieră clară în administraţia românească şi, atenţie, lucrul acesta vine din partea Comisiei Europeane chiar, o bună practică la nivel european. Deci, dintr-un PNRR blocat, ajungem să avem într-adevăr o bună practică în ceea înseamnă prezentarea, transparenţa şi gestiunea PNRR”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Platforma permite vizualizarea detaliată a celor peste 21.000 de proiecte finanțate prin PNRR
Conform datelor prezentate, platforma permite vizualizarea detaliată a celor peste 21.000 de proiecte finanțate prin PNRR, mai exact 21.262 de proiecte. Noua alocare totală de 21,4 miliarde de euro este reflectată în timp real, iar situația actuală arată aproape 9 miliarde de euro cheltuiți, cu estimări de a ajunge la aproximativ 10 miliarde până la finalul anului. Platforma pune la dispoziție și o hartă interactivă, care oferă o perspectivă asupra distribuției proiectelor pe întreg teritoriul țării.
„Observăm noua alocare de 21,4 miliarde de euro şi vedem unde suntem astăzi. Suntem aproape la 9 miliarde de cheltuieli, până la sfârşitul anului cred că vom ajunge undeva spre 10, deci cam la jumătate din PNRR, deja plătit pentru proiectele care sunt în derulare, încasările de 10,7 şi ce este foarte important este că introducem o hartă. Şi pe harta aceasta vedem de fapt despre câte proiecte discutăm, peste 21.000 de proiecte, 21.262 de proiecte cu o valoare de proiecte care le putem vizualiza”, a mai spus Pîslaru.
Mai mult, sistemul permite căutarea specifică după diverse tipuri de proiecte. De exemplu, introducerea cuvântului „școală” în motorul de căutare afișează toate cele peste 3.300 de proiecte din domeniul educației. Utilizatorii pot consulta și progresul tehnic și financiar al fiecărui proiect în parte, ceea ce contribuie la creșterea vizibilității și transparenței asupra modului în care sunt utilizate fondurile europene.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





