Clădiri cu risc seismic ridicat în București. Capitala, expusă unei tragedii în cazul unui cutremur

La aproape 50 de ani de la cutremurul devastator din 1977, Bucureștiul rămâne unul dintre orașele europene cu cel mai ridicat risc seismic. Blocurile interbelice, halele istorice și imobilele neconsolidate continuă să fie vulnerabile, în timp ce ritmul lent al consolidărilor menține orașul expus unui seism major.

La aproape jumătate de secol de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, Bucureștiul rămâne unul dintre orașele europene cu cel mai ridicat risc seismic.

Halele istorice, blocurile interbelice și imobilele neconsolidate sunt vulnerabile în fața unui cutremur major, iar autoritățile recunosc că ritmul consolidărilor imobilelor este insuficient.

Clădirile cu risc seismic în București

Conform Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), situația este îngrijorătoare:

• Clasa I (RS1) – 349 de clădiri cu risc major de prăbușire;

• Clasa II (RS2) – 366 de clădiri cu posibile degradări structurale grave;

• Clasa III (RS3) – 113 clădiri cu degradări moderate;

• Clasa IV (RS4) – 9 clădiri cu risc redus.

În plus, peste 1.500 de clădiri nu au o încadrare actualizată, iar doar 95 au fost consolidate, parțial sau integral. Această situație face ca Bucureștiul să rămână extrem de expus în caz de cutremur.

Imobilele în clasa I de risc seismic (RS1) sunt marcate cu simbolul cunoscut sub numele de „bulina roșie”. Aceste clădiri prezintă risc de prăbușire la un cutremur puternic.

Legislația interzice desfășurarea activităților cu aglomerări mari de persoane în aceste clădiri: cinematografe, teatre, restaurante sau cluburi.

Cele mai vulnerabile zone centrale din București

Cele mai expuse zone din București includ:

• Centrul vechi și Universitate

• Străzile Academiei, Lipscani și Bărăției

• Piața Sfântu Gheorghe

• Bulevardele Magheru, Romană și Lascăr Catargiu

• Calea Victoriei și împrejurimi

• Moșilor – Colentina

• Grivița – Gara de Nord

Majoritatea acestor clădiri sunt construite înainte de 1940 și au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977.

Totuși, anumite clădiri au avut parte de consolidare printr-un program finanțat din fonduri naționale și europene. Este vorba despre:

• Calea Griviței nr. 39

• Piața Romană nr. 1

• Strada Tunari nr. 6

• Strada Sfânta Vineri nr. 5

• Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 11A

• Strada Mihai Eminescu nr. 127

Motivul pentru care Capitala este expusă unui risc seismic ridicat

Capitala României este construită în mare parte pe un fond imobiliar vechi, format din clădiri interbelice și blocuri comuniste ridicate înainte de apariția normelor antiseismice moderne. În multe dintre aceste clădiri s-au făcut modificări structurale ilegale în apartamente, ceea ce le crește vulnerabilitatea.

În plus, există mii de imobile care nu au fost încă expertizate, iar ritmul consolidărilor rămâne mult prea lent. Specialiștii avertizează că și blocurile construite între 1963 și 1977 pot prezenta probleme structurale serioase dacă nu au fost verificate recent.