CJUE impune recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în UE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a precizat în hotărârea pronunțată marți că toate statele membre au obligația să recunoască o căsătorie între persoane de același sex atunci când aceasta a fost încheiată în mod legal într-un alt stat al Uniunii Europene. Instanța europeană a explicat că această obligație derivă din normele europene privind libera circulație a cetățenilor și din necesitatea de a asigura respectarea vieții private și de familie.
Judecătorii au subliniat că un stat membru nu poate refuza să recunoască un act civil emis de o altă țară a Uniunii dacă acest refuz împiedică exercitarea drepturilor fundamentale conferite de statutul de cetățean european. În motivarea hotărârii, instanța notează că limitarea recunoașterii unor astfel de acte poate avea consecințe directe asupra dreptului persoanelor de a se muta liber și de a-și păstra statutul familial în orice stat membru.
Decizia nu implică modificarea legislației interne privind definirea căsătoriei. Curtea subliniază expres că statele nu sunt obligate să introducă în dreptul național posibilitatea încheierii căsătoriei între persoane de același sex, însă nu pot refuza recunoașterea actelor emise legal în alt stat membru atunci când aceasta are efect asupra exercitării libertăților europene.
Hotărârea stabilește astfel un cadru obligatoriu pentru toate țările din Uniune, indiferent de modul în care legislațiile lor interne reglementează instituția căsătoriei. Această distincție între recunoaștere și legalizare a fost accentuată de judecători pentru a delimita obligațiile impuse de dreptul european de competențele naționale în domeniul dreptului familiei.
Cazul din Polonia care a generat hotărârea și implicațiile acestuia
Decizia CJUE a fost pronunțată în urma unei sesizări privind situația a doi cetățeni polonezi care s-au căsătorit legal în Germania. Deși căsătoria lor era recunoscută în statul unde a fost încheiată, autoritățile poloneze au refuzat să le înregistreze statutul familial pe motiv că legislația națională nu permite astfel de uniuni.
Curtea europeană a considerat că această refuzare a înregistrării reprezintă o încălcare a dreptului Uniunii, deoarece afectează libertatea de circulație.
Judecătorii au notat că, în lipsa recunoașterii, cuplul nu își poate menține viața de familie în mod neîntrerupt, deși aceasta a fost constituită într-un alt stat membru. Instanța precizează în hotărâre că persoanele care își stabilesc viața de familie într-o țară a Uniunii „trebuie să aibă certitudinea că o pot continua la întoarcerea în țara lor de origine”.
Polonia traversează în prezent un context politic în care asemenea chestiuni generează dezbateri semnificative. Inițiativele guvernului condus de premierul Donald Tusk de a promova o lege privind uniunile civile au întâmpinat opoziție din partea partenerului conservator de coaliție. În plus, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că va respinge „orice proiect de lege care ar submina statutul căsătoriei protejat de Constituție”, o poziție consemnată și de Reuters.
Impactul hotărârii CJUE asupra Poloniei constă în obligația de a recunoaște actele civile emise în alte state membre, indiferent de restricțiile existente în legislația internă. Chiar dacă această recunoaștere nu schimbă modul în care statul definește căsătoria, autoritățile nu mai pot invoca normele naționale pentru a refuza statutul familial al unui cuplu căsătorit în mod legal într-un alt stat al Uniunii.
Implicațiile pentru România și cadrul legislativ actual
Situația din România este comparabilă cu cea din Polonia, în contextul în care Codul Civil exclude direct recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex. Asociația ACCEPT România atrage atenția că prevederile interne care interzic recunoașterea unor căsătorii încheiate legal în alte state membre vor deveni la rândul lor „contrare dreptului UE” odată cu hotărârea CJUE.
Acest conflict între legislația națională și obligațiile europene poate genera ajustări administrative sau modificări punctuale pentru a permite aplicarea directă a dreptului Uniunii. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat în repetate rânduri că lipsa recunoașterii statutului familial produce consecințe pentru viața cotidiană a cuplurilor, de la accesul la servicii până la stabilirea drepturilor patrimoniale.
În practică, hotărârea CJUE creează premisele pentru contestarea refuzului autorităților române de a recunoaște acte civile emise în alte state, iar instanțele naționale vor fi obligate să aplice dreptul Uniunii acolo unde legislația internă intră în contradicție cu acesta. Astfel, decizia produce efecte imediate în plan juridic, chiar dacă România nu modifică definiția căsătoriei în codurile sale normative.
Organizațiile civice au precizat că, în urma acestei hotărâri, cuplurile căsătorite în alte state membre pot solicita recunoașterea în România, iar autoritățile sunt obligate să asigure respectarea drepturilor conferite de statutul de cetățean european. Astfel, contextul legislativ românesc intră într-o nouă etapă în raport cu normele comunitare privind libera circulație și protejarea vieții de familie.
