Ciprian Ciucu exclude o candidatură la prezidențiale: Exclus. De ce să candidez? Bucureștiul nu e rampă de lansare

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, exclude o candidatură la alegerile prezidențiale din 2030, afirmând că prioritatea sa rămâne reforma și modernizarea administrației Bucureștiului, proiect pe care îl consideră de durată și esențial pentru următorul deceniu.

Ciprian Ciucu exclude o candidatură la prezidențiale

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2030, subliniind că prioritatea sa principală rămâne transformarea administrației Bucureștiului și implementarea unor reforme administrative pe termen lung.

Edilul afirmă că vede funcția de la Primăria Generală ca pe un proiect amplu, care necesită continuitate și o perioadă extinsă pentru a produce rezultate vizibile. În viziunea sa, aproximativ un deceniu este necesar pentru a stabiliza și eficientiza structurile instituționale și pentru a finaliza proiectele majore de dezvoltare urbană.

„Exclus. De ce să candidez? Eu am zis că vreau să fac din București proiectul vieții mele. Am zis că am nevoie de 10 ani ca să pun cu adevărat lucrurile la punct (…) Majoritatea politică este destul de șubredă și vedeți cum am reușit să reorganizez primăria, să reorganizez serviciile publice și instituțiile pentru a le eficientiza, în timp ce am și multe proiecte în derulare pe termen lung, pe mediu urban, pe trafic”, a declarat Ciprian Ciucu, într-un interviu pentru G4Media.

Acesta a subliniat că administrația locală se confruntă în continuare cu provocări structurale, însă în mandatul său au fost inițiate procese de reorganizare a instituțiilor și de eficientizare a serviciilor publice. Printre domeniile prioritare se numără mobilitatea urbană, infrastructura și modernizarea sistemului administrativ.

Primarul Capitalei a respins ideea că funcția sa ar putea reprezenta o platformă de lansare către alte funcții politice, inclusiv cea prezidențială, afirmând că Bucureștiul trebuie tratat ca un obiectiv în sine, nu ca un pas intermediar în cariera politică.

Ciprian Ciucu nu este sigur dacă va continua cariera politică după PMB

De asemenea, Ciprian Ciucu a menționat că nu este sigur dacă va continua cariera politică după finalizarea a două mandate, invocând inclusiv considerente personale legate de vârstă și de dorința de a se retrage din viața publică activă la un moment dat.

 „Nu știu dacă după două mandate voi mai fi primar sau voi rămâne în politică, că voi avea deja aproape 60 de ani și poate mai am și eu ceva de făcut în viața mea, decât să rămân în politică până la adânci bătrâneți”.

Relația lui Ciprian Ciucu cu Nicușor Dan

În același context, primarul a vorbit despre colaborarea sa instituțională cu fostul edil general, Nicușor Dan, menționând că există consultări periodice pe teme administrative importante. Discuțiile vizează în special bugetul, urbanismul și proiectele de dezvoltare ale Capitalei.

 „Ne consultăm pe chestiunile majore. Ne-am consultat pe referendum, pe partea de urbanism și pe buget. Eu îl sun mai des, ce-i drept, dar îmi răspunde la telefon”, a declarat Ciucu.

Ciprian Ciucu cere reformă internă în PNL București

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că o reformă internă în cadrul PNL București este necesară pentru a asigura coerența decizională și o mai bună funcționare a organizației politice. Acesta afirmă că își dorește formarea unei echipe unitare, aliniate direcțiilor sale administrative și politice, însă recunoaște că actualul Statut al partidului limitează posibilitatea unor schimbări rapide în structurile interne.

Acesta a explicat că procedurile interne ale partidului impun condiții stricte pentru modificarea conducerilor din filiale, fiind necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi la nivel național. În acest context, lipsa unui singur vot a împiedicat adoptarea unor decizii de restructurare.

”În condiţiile în care partidul are un Statut foarte strict, în care poţi schimba doar dacă ai două treimi din numărul tuturor voturilor din ţară, că sunt sau nu prezenţi, două treimi înseamnă, cred, undeva la 38 de voturi sau 39 de voturi din din 52. În acest context, când îţi lipseşte un singur vot, deja două treimi din partid sunt cu tine. Şi pentru că cineva a lipsit şi nu a putut participa la şedinţă sau n-au vrut să participe la şedinţă nu am avut atunci două treimi”, a explicat Ciprian Ciucu.

Edilul consideră însă că situația nu trebuie interpretată ca un eșec personal sau de grup, ci ca o consecință a mecanismelor interne de decizie din partid. El subliniază că o majoritate semnificativă a susținut schimbările propuse, însă lipsa unui consens complet a blocat procesul.

Ciprian Ciucu a comparat situația din PNL București cu modul în care alte formațiuni politice își reorganizează structurile după alegeri, susținând că își dorește o echipă stabilă, pe care să o poată coordona eficient și care să funcționeze unitar în implementarea proiectelor administrative.

În acest sens, el a făcut referire la modul în care lideri din alte partide au reușit să își consolideze echipele după procese electorale interne, subliniind nevoia de reformă și adaptare în cadrul PNL București.

”Sunt de acord cu dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că am eşuat din cauza unei minorităţi, a eşuat o majoritate. Trebuie să mai avem discuţii interne. Problema este că mi-aş dori să am o echipă pe care să o coordonez, pe care să o asum şi care să fie în aceeaşi linie cu mine. Adică Daniel Băluţă, după ce a pierdut, a avut locul trei, a reuşit cumva să îşi facă o echipă şi să schimbe din conducerea filialelor din PSD Bucureşti. Eu, ca învingător detaşat, de pe locul unu, partidul meu a conştientizat – două treimi aproximativ – că merit această şansă. Este vorba şi despre o reformă internă a PNL Bucureşti, care este foarte necesară, dar deocamdată suntem în această minoritate de blocaj”.

În ceea ce privește relațiile cu alți lideri politici din partid, inclusiv cu președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, Ciprian Ciucu a afirmat că preferă o abordare pragmatică, orientată spre colaborare instituțională, în special în domeniile unde administrațiile București și Ilfov sunt interconectate.

”Eu nu am intrat în logica unor contre venite de la domnia sa. N-am răspuns. Este preşedinte la Consiliul Judeţean Ilfov. Sunt mai multe instituţii, ADI-uri pe care le avem împreună şi suntem cumva nevoiţi să colaborăm. Serviciile publice sunt interconectate între Bucureşti şi Ilfov”.