Cine va plăti datoria europeană? “Marile întreprinderi internaționale”, răspunde Macron
Sursă: INQUAM Photos, Cornel Putan
La începutul acestei săptămâni, liderii europeni au ajuns la un acord privind planul de relansare de 750 de miliarde de euro. Cine va plăti însă această datorie și cum se vor mobiliza țările europene?
Cele 27 de state membre au ajuns la acord pe un plan de relansare de 750 de miliarde de euro, compus din împrumuturi rambursabile și din subvenții directe. Deși acordul se bazează pe mutualizarea datoriei, fiecare țară trebuie să suporte efortul de rambursare pentru a evita un scenariu de faliment. La emisiunea 20H de pe TF1, Emmanuel Macron a dorit să-i liniștească pe francezi.
“Nu contribuabilul francez” va rambursa datoria europeană emisă în comun pentru a finanța planul de relansare de 750 de miliarde de euro, ci “marile întreprinderi internaționale” prin intermediul noilor taxe, a dat asigurări marți președintele francez, Emmanuel Macron.
Întrebat în jurnalul de la ora 20 de pe TF1 dacă un “impozit european” va fi colectat pentru a finanța acest plan, președintele a răspuns: “Precis, nu contribuabilul francez va plăti această datorie”, ci “marile întreprinderi internaționale, uneori europene, care în prezent nu sunt solicitate suficient și care vor plăti progresiv această datorie prin fiscalitatea europeană pe care o vom construi”, notează La Tribune.
Amintind că cei 27 s-au angajat, potrivit termenilor acordului semnat marți, să “creeze noi resurse proprii”, el a precizat că actualmente sunt în studiu trei taxe: o taxa pe plasticul ne-reciclat, o taxa pe giganții din domeniul digital și o “taxa carbon”.
A început alte negocieri
Pe tema taxei din domeniul digital, Emmanuel Macron a amintit că Franța a început negocieri cu alte țări, printre care Statele Unite, sub egida Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a taxa mai eficient aceste companii ca Google, Apple, Facebook și Amazon, acuzate regulat că nu plătesc un impozit corect.
Această taxa, “suntem pe cale să o realizăm la nivelul Franței, am decis-o pentru că Europa întârzia s-o facă și OCDE de asemenea, dar nivelul corect este nivelul european”, a insistat șeful statului. Taxă cu atât mai necesară, după părerea lui, cu cât “acești mari actori ai digitalului (…) au făcut profituri mari în timpul crizei și nu plătesc nici măcar TVA, aceleași impozite pe companii ca întreprinderile mici și mijlocii”.
În ce privește “taxa carbon”, “cerem și companiilor noastre multe eforturi pentru a fi mai verzi”, dar “când importăm oțel de la celălalt capăt al lumii”, de exemplu “din India, din China sau din altă parte”, care se face în condiții mult mai puțin virtuoase, trebuie să putem pune la granițele noastre o taxă” care să permită să se evite o “concurență neloială”.
Pentru a ajuta la rambursarea împrumutului pentru relansare, UE prevede să se doteze cu noi surse de venit.
Prima etapă va fi crearea unei taxe pe plasticul nereciclat la începutul lui 2021.
Comisia este însărcinată să prezinte o propunere pentru un “mecanism carbon de ajustare la frontiere” (care ar scumpi produsele importate fabricate printr-un proces foarte poluant), ca și pentru o taxă pe giganții domeniului digital, pentru a le introduce “cel târziu” la începutul lui 2023.
În sfârșit, se cere Comisiei să se gândească la o nouă reformă a pieței carbonului, fără dată precizată.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




