Dan Ostahie a explicat că Altex România, activând în industria de consum, evoluează în funcție de dinamica acestei piețe. El consideră că economia va reporni odată cu reducerea inflației, care poate fi realizată prin scăderea costurilor de administrare de către stat.

Criza economică bate la ușa României

Comparativ cu criza din 2009-2010, Ostahie afirmă că factorii economici sunt mult mai bine pregătiți acum, iar reducerea inflației și a costului energiei va stimula creșterea economică industrială.

„Cred că experienţa mea e legată de piaţa românească. Şi cred că, în momentul de faţă, ne îndreptăm spre o criză în care am şi intrat, dar nu avem cifre care să ne spună că suntem acolo. Vor apărea probabil şi cifre, după care o să apară perioada de jale.

O să realizăm că suntem în criză şi, în funcţie de viteza cu care măsurile macroeconomice vor fi implementate, vom ieşi mai repede sau mai târziu din această criză”, a declarat Dan Ostahie la un eveniment de analiză a pieţei româneşti de fuziuni şi achiziţii din 2025, organizat de EY România.

Două elemente sunt esențiale pentru redresarea economică

Omul de afaceri a subliniat că două elemente sunt esențiale pentru redresarea economică: reducerea inflației și aducerea costului utilităților sub media europeană. România, ca hub de producție, nu își poate valorifica potențialul forței de muncă atâta timp cât energia este mai scumpă decât în Germania.

„E un lucru pe care l-am mai exersat şi l-am exersat într-o perioadă cu tulburări mult mai severe. Adică, dacă facem o comparaţie cu ce s-a întâmplat în 2009 şi 2010, ce se întâmplă acum e o ploaie de primăvară. Atunci chiar a fost furtună şi ţinem minte că, în primul rând, băncile nu au fost pregătite, statul nu a fost pregătit, companiile nu au fost pregătite.

S-au comis multe erori, au dispărut multe companii. Acum cred că toţi aceşti factori sunt mult mai bine pregătiţi. Deci, cu cât statul va reuşi să-şi taie din costurile de administrare mai repede, cu atât vom reduce inflaţia. Cu cât reuşim să reducem inflaţia, cu atât reuşim să repornim economia.

Vom conştientiza faptul că preţul energiei este un bun naţional şi un postament pentru creşterea economică industrială; atunci vom reduce costul la curentul electric şi la gaz şi vom reporni economia”, a mai spus Dan Ostahie.

În ceea ce privește TVA-ul, Ostahie consideră că majorarea de la 19% la 21% nu este o diferență dramatică, dar costul utilităților trebuie adus la standarde europene.

„Din punctul meu de vedere, două elemente sunt esenţiale: reducerea inflaţiei şi aducerea costului utilităţilor la un standard sub media europeană, pentru că România este un hub de producţie care nu poate să-şi valorifice potenţialul forţei de muncă atâta timp cât costul energiei este peste cel din Germania. Imposibil.

Deci, aceste două lucruri simple, după care se poate nuanţa mult, dar pe acestea le văd ca fiind majore. Dacă vorbim de măsurile care s-au luat, acum, TVA – noi ne-am obişnuit cu un TVA care e totuşi sub media europeană. De la 19 la 21 nu văd o diferenţă dramatică”, a subliniat Dan Ostahie.

În domeniul justiției, Ostahie a criticat funcționarea instituțiilor statului, subliniind că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pensiile magistraților reflectă un sistem defectuos.

El a precizat că justiția ar trebui să fie un pilon și un exemplu pentru societate, iar funcționarea statului depinde de capacitatea instituțiilor de a lua decizii, chiar și negative, dacă argumentele există.

„E evident că e un ping-pong între Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care aşteaptă una decizia celeilalte ca să o suspende în funcţie de decizie. E greu de acceptat ce se întâmplă. Foarte greu de acceptat.

Adică Justiţia cred că ar trebui să fie un pilon şi un exemplu, un model pentru societate. Şi nu este. Deci asta înseamnă că instituţiile statului nu funcţionează. Instituţiile statului trebuie să funcţioneze. Şi un stat puternic înseamnă un stat în care instituţiile funcţionează. Iar a funcţiona înseamnă să iei decizii.

Poate să fie şi o decizie negativă, dacă într-adevăr există argumente. Nu cred că există argumente”, a mai spus Dan Ostahie.

Dan Ostahie, CEO Altex România
Dan Ostahie, CEO Altex România

Într-un mediu de stagflație pot apărea falimente în anumite sectoare

În același context, Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, a avertizat că, într-un mediu de stagflație, pot apărea falimente în anumite sectoare, iar sistemul bancar și investitorii în private equity ar putea adopta măsuri de precauție suplimentare.

Deși anul trecut creșterea economică a fost modestă, sub 1%, anul acesta se estimează o creștere de aproximativ 1% a PIB-ului, susținută de absorbția fondurilor europene. Codirlaşu a subliniat că există un apetit ridicat pentru finanțarea economiei naționale, iar potențialul de creștere al sistemului financiar românesc este semnificativ.

„Anul trecut am avut o creştere economică modestă, de sub 1%, însă anul acesta este posibil să se accelereze creşterea, în contextul în care creşte absorbţia fondurilor europene. În orice caz, vorbim despre o creştere a PIB de aproximativ 1%.

Într-un astfel de mediu, rata falimentelor în anumite sectoare este posibil să crească, dar nu cu mult. Prin urmare, din această perspectivă, o precauţie suplimentară ar putea fi adoptată de sistemul bancar şi de investitorii în private equity”, a spus Adrian Codirlaşu.

Iulia Bratu, Head of Lead Advisory la EY România, a prezentat evoluția pieței de fuziuni și achiziții din România în 2025. Valoarea pieței a înregistrat un declin marginal, de la 6,8 miliarde de dolari în 2024 la 6,7 miliarde de dolari în 2025, în timp ce numărul de tranzacții a crescut cu 3%.

Din suma totală, 1,5 miliarde de dolari au fost generate de o singură megatranzacție, iar Bratu a remarcat că piața a avut un comportament rezilient, în ciuda contextului economic provocator.

„Aş spune că este o evoluţie robustă în contextul în care 2025 a fost un an provocator pentru România. Cu toate acestea piaţa a avut un comportament rezilient.

Desigur că trebuie să punem accent pe faptul că 1,5 de miliarde de dolari din 6,7 miliarde de dolari sunt alimentaţi de o megatranzactie”, a spus Iulia Bratu.