Christine Lagarde: BCE va interveni pentru a controla inflația
Într-un interviu acordat posturilor France 2 și France Inter, Christine Lagarde a dat asigurări că Banca Centrală Europeană va acționa ferm pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor, similară celei din perioada 2022–2023.
„Vom face tot ce este necesar pentru a ţine inflaţia sub control şi a ne asigura că francezii şi europenii nu se vor confrunta cu majorări ale inflaţiei aşa cum am văzut în 2022 şi 2023″, cauzate parţial de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a declarat Lagarde.
Întrebată dacă BCE ia în calcul o majorare a dobânzilor, șefa instituției nu a oferit un răspuns clar, însă a recunoscut că situația globală este marcată de o puternică instabilitate.
Lagarde a subliniat că există multă „incertitudine” în legătură cu evoluțiile din Orientul Mijlociu, iar volatilitatea piețelor rămâne ridicată.
Reuniune importantă a BCE în 19 martie
Următoarea ședință de politică monetară a Băncii Centrale Europene este programată pentru 19 martie, la doar o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed).
Șefa BCE a explicat că, spre deosebire de perioada de criză din urmă cu câțiva ani, situația actuală prezintă diferențe importante.
Potrivit acesteia, în prezent inflația este în mare parte sub control, iar economia zonei euro continuă să arate reziliență.
„Totuşi, ceea ce este acum foarte diferit este că avem un nivel de incertitudine şi de volatilitate care este de-a dreptul uimitor, nu putem compara cu ce s-a întâmplat în 2022”, a explicat Lagarde.
Volatilitate pe piața petrolului
Conflictul din Orientul Mijlociu a generat fluctuații puternice pe piețele energetice. Luni, prețul barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu aproape 30%, apropiindu-se de 120 de dolari, însă marți a coborât la aproximativ 87,80 dolari.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, prețul petrolului ajunsese aproape de maximul istoric din 2008, când barilul a atins 139,13 dolari.
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta BCE
Datele publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în zona euro a coborât la 1,7% în ianuarie 2026, comparativ cu 2% în decembrie 2025, situându-se sub ținta pe termen mediu de 2% stabilită de BCE.
În același timp, inflația de bază (core inflation), care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, a scăzut la 2,2%, de la 2,3%. Acest indicator este urmărit cu atenție de banca centrală în procesul de stabilire a politicii monetare.
Ursula von der Leyen: Europa trebuie să își protejeze cetățenii
În plenul Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că prioritatea Uniunii Europene este protejarea cetățenilor și gestionarea impactului economic al conflictului din Orientul Mijlociu.
„În actuala criză, unii susţin că ar trebui să abandonăm strategia noastră pe termen lung şi chiar să revenim la combustibilii fosili ruseşti. Aceasta ar fi o greşeală strategică”, a avertizat oficialul european.
Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, inclusiv scheme de ajutor de stat, subvenții sau plafonări ale prețului gazului.
„De la începerea acestui conflict, preţul gazului a crescut cu 50% şi cel al petrolului cu 27%. Dacă transformaţi în euro, cele zece zile de război au costat deja contribuabilii europeni încă aproximativ 3 miliarde de euro pentru importuri de combustibili fosili. Acesta este preţul dependenţei noastre. Realitatea este că avem resurse de energie interne, regenerabile şi nucleare. Preţurile lor au rămas neschimbate în ultimii zece ani”, a explicat Ursula von der Leyen.
Dezbatere tensionată în Parlamentul European
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat reacții puternice și în Parlamentul European.
Eurodeputatul PPE Jeroen Lenaers a subliniat că statele europene trebuie să acționeze solidar în fața crizei.
„Acest conflict este deja aproape de noi. Europa trebuie să acţioneze împreună, dar pentru asta trebuie să ştie cum să reacţioneze când un stat membru este atacat. Atunci când este divizată, Europa riscă să fie ignorată”, a afirmat acesta.
În același timp, eurodeputatul Rareș Bogdan a susținut că Europa trebuie să fie ferm alături de alianța SUA–Israel.
„Nu avem ce discuta cu Teheranul. Vremea poeziei şi a negocierilor diplomatice a trecut. Din păcate, azi în Golf vorbesc armele. Uniunea Europeană a căutat punţi de discuţie ca să facă ce? Bruxellesul este blocat în proceduri şi nuanţe semantice, în timp ce istoria se schimbă tectonic. Părem din nou fricoşi, ca să nu spun rupţi de realitate. Regimul ayatollahilor din Iran nu mai are aliaţi. China şi Rusia privesc şi le oferă mângâieri pe cap”, a declarat acesta.
Rareș Bogdan a atras atenția că în regiunea afectată de conflict se află aproximativ trei milioane de cetățeni europeni și peste 200.000 de companii active, care trebuie protejate.
„Când se vor epuiza rachetele şi dronele iraniene, vor vorbi rucsacurile, celulele teroriste ce vor fi activate de Iran pe teritoriul Europei. Ne vor face viaţa un calvar şi abia atunci vom avea o problemă cu adevărat în faţa cetăţenilor noştri”, a mai spus eurodeputatul.
Apel pentru acțiuni coordonate la nivel european
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a cerut o reacție rapidă și coordonată a instituțiilor europene pentru a limita efectele economice ale crizei.
„Conflictul din Orientul Mijlociu se resimte deja în viaţa europenilor. Oamenii se aşteaptă ca Europa să reacţioneze şi să îi protejeze, pentru că energia nu este doar un sector economic. Atunci când energia devine prea scumpă, industria îşi pierde competitivitatea, fermierii sunt afectaţi. Solicit Consiliului şi Comisiei Europene să propună o acţiune coordonată pentru stabilizarea pieţei energiei şi protejarea puterii de cumpărare, folosirea stocurilor, mecanisme de sprijin din fondurile de rezervă sau finanţări alternative şi combaterea speculei la nivel european. Sunt soluţii ce pot fi adoptate rapid, pentru că energia accesibilă înseamnă protejarea cetăţenilor şi a economiei europene”, a declarat acesta.
Dispute politice privind răspunsul UE
În cadrul aceleiași dezbateri, lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez, a pledat pentru respectarea dreptului internațional și pentru evitarea escaladării conflictului.
„Nu războiului, da respectării dreptului internaţional!”, a afirmat aceasta, criticând deciziile care au dus la actuala criză regională.
De asemenea, lidera grupului Renew, Valerie Hayer, a subliniat că Europa trebuie să își mențină autonomia decizională în gestionarea conflictului.
„Eu refuz să fiu o susţinătoare a acţiunilor SUA. Munca diplomatică masivă trebuie depusă de Europa, care trebuie să ia propriile decizii şi trebuie să se facă respectată”, a declarat eurodeputata franceză.
