Chirie pentru proprietarii de teren. Banii pe care românii îi pot cere, dar statul probabil nu-i va plăti. Reguli dacă ai stâlpi sau o conductă pe teren

Proprietarii care au stâlpi de electricitate pe terenuri speră adesea să obțină o chirie lunară de la companiile de distribuție. Totuși, legislația din România și deciziile instanțelor, inclusiv ale Curții Europene a Drepturilor Omului, protejează infrastructura de utilități publice prin servituți legale. Șansele de câștig sunt aproape nule dacă rețeaua exista deja în momentul în care pământul a fost cumpărat.

Proprietarii de teren au dreptul teoretic de a cere despăgubiri de la stat, dar legislația protejează infrastructura publică

Proprietarii de terenuri se confruntă cu o dilemă majoră când descoperă că pe proprietatea lor privată este amplasat un stâlp de electricitate sau o altă componentă a rețelei de utilități. Întrebarea firească este dacă pot solicita plata unei chirii din partea companiei de distribuție.

Răspunsul juridic este pozitiv, însă punerea lui în practică se izbește de un cadru legislativ restrictiv și de o jurisprudență favorabilă interesului public, aspecte explicate de specialiști.

Avocatul Constantin Neacșu explică, pentru site-ul Vremea Nouă, că șansele de obținere a unei chirii periodice pentru un stâlp sunt reduse.

Potrivit Codului Civil, articolele 755 și 756, există servituți legale care permit autorităților și operatorilor să mențină elemente de infrastructură de interes public, precum stâlpii sau cablurile, direct pe terenurile private, fără a plăti chirie.

Mai mult, Legea energiei electrice nr. 123/2012, prin articolele 48 și 49, stipulează că operatorii de distribuție beneficiază de un drept legal de acces și folosință asupra proprietăților private pentru construcția, mentenanța și exploatarea rețelelor.

Cetățenii trebuie să permită accesul echipelor tehnice. Compensațiile financiare pot fi acordate doar la momentul inițial al amplasării rețelei, dacă s-a realizat o expropiere parțială sau s-a semnat o convenție.

Pentru stâlpii vechi, situația este reglementată de Legea nr. 255/2010 privind exproprierile. În cazul rețelelor vechi de zeci de ani, dreptul de servitute a fost deja câștigat prin uzucapiune sau prin efectul legii, transformând litigiul într-o cauză pierdută din start.

Instanțele resping cererile de plată a chiriei dacă rețeaua electrică a fost construită înaintea dobândirii terenului

Un caz similar a fost analizat de jurnaliștii de la Ziarul de Iași în urmă cu câțiva ani, în cadrul unui proces desfășurat la Judecătoria Iași, unde s-au invocat deciziile Curții Constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În speța respectivă, doi cetățeni au chemat în judecată compania Delgaz Grid SA, solicitând chirie pentru un stâlp amplasat pe terenul lor și pentru faptul că rețeaua electrică le traversează proprietatea de 1.600 de metri pătrați, îngrădindu-le dreptul de a ridica construcții în apropierea conductorilor de înaltă tensiune.

Magistrații au respins acțiunea proprietarilor, subliniind că instalația electrică fusese realizată în anul 1971, în timp ce reclamanții au dobândit terenul în 1997, printr-un contract de schimb.

Judecătorii au arătat că prevederile Constituției României permit limitarea dreptului de proprietate privată când este în discuție interesul public.

Instanța a invocat o decizie a Curții Constituționale din 2011, care stabilește o diferențiere între proprietarii care au cumpărat terenuri pe care existau deja capacități energetice și cei pe ale căror proprietăți urmează să se construiască noi rețele, primii trebuind să respecte situația de la data achiziției.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului recunoaște dreptul statului de a gestiona strategia energetică națională

În completarea argumentelor naționale, deciziile internaționale confirmă libertatea statelor de a-și organiza sistemele de utilități.

Într-o cauză judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), intitulată Mirela Cernea și alții împotriva României, instanța de la Strasbourg a stabilit că statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a-și desfășura politicile de interes general în strategia energetică națională.

În plus, în litigiul de la Iași, magistrații au reținut că petenții nu au putut aduce dovezi privind producerea unui prejudiciu material efectiv.

Terenul nu fusese încadrat ca fiind neconstruibil și nu s-a depus nicio cerere pentru obținerea unei autorizații de construcție care să fi fost respinsă.