China, pariu pe termen lung. Banca Națională de la Beijing bifează 17 luni consecutive de achiziții masive de aur

China sfidează volatilitatea: 17 luni de achiziții neîntrerupte de aur din partea Băncii Populare a Chinei

Într-o perioadă marcată de turbulențe economice și reconfigurări geopolitice masive, strategia adoptată de liderii din China rămâne neclintită. Banca Populară a Chinei a continuat să achiziționeze aur pentru a 17-a lună consecutivă în martie 2026, ignorând una dintre cele mai agresive corecții de preț din ultimele decenii.

Această mișcare subliniază dorința gigantului asiatic de a-și diversifica rezervele valutare și de a reduce dependența istorică de dolarul american.

Anul 2026 a început sub auspicii extrem de favorabile pentru „metalul rege”. După un an 2025 excepțional, aurul a stabilit record după record în luna ianuarie, beneficiind de un flux constant de capital din partea investitorilor care căutau un refugiu sigur.

Această ascensiune a fost alimentată de un cumul de factori: de la creșterea investițiilor în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă), până la achizițiile masive ale băncilor centrale și temerile legate de noi războaie comerciale sau taxe vamale impuse la nivel global.

Țara sursă de mașini second-hand pentru România: 9 din 10 vehicule au istoric de daune

Studiu EY: Inteligența artificială agentică pregătită să accelereze productivitatea infrastructurii globale

Totuși, mecanismele pieței au fost testate sever odată cu izbucnirea conflictului din Iran. Deși, în mod tradițional, războiul propulsează prețul aurului, acest nou focar de instabilitate a generat un efect paradoxal.

Prețurile ridicate la energie au alimentat instantaneu presiunile inflaționiste, forțând piețele să își recalibreze radical așteptările privind politica monetară.

Analiștii se așteaptă la un nou trend ascendent când vine vorba despre cotațiile aurului

Schimbarea de sentiment a fost brutală. Dacă la începutul anului investitorii mizau pe reduceri de dobândă, veteranul economist Jeremy Siegel a sugerat recent că actualul context ar putea justifica, din contră, noi creșteri ale costului creditului, scrie The Street.

Această perspectivă a lovit direct în atractivitatea aurului, ducând la cea mai abruptă scădere lunară din martie 2008 până în prezent. De la maximele istorice, prețul a coborât vertiginos spre zona de mijloc a intervalului de 4.000 de dolari.

Cu toate acestea, China nu a fost singurul jucător care a văzut în această scădere o oportunitate. Banca elvețiană Union Bancaire Privée a revenit la rândul său la cumpărare, după ce anterior își redusese expunerea. Această presiune de cumpărare din partea instituțiilor mari a acționat ca o plasă de siguranță, împiedicând prăbușirea totală a activului.

Evoluția recentă indică o reziliență surprinzătoare. Pe măsură ce tensiunile din Orientul Mijlociu dau semne de relaxare prin discuțiile despre un posibil armistițiu, iar presiunea pe piața mărfurilor scade, aurul a reușit o recuperare remarcabilă. Revenirea prețului în zona superioară a pragului de 4.700 de dolari sugerează, conform analiștilor, că am putea asista la începutul unui nou trend ascendent.

Așadar, deși volatilitatea rămâne ridicată, apetitul Chinei pentru metalul galben oferă o ancoră de stabilitate. Strategia de acumulare a Beijingului pare să fie un pariu pe termen lung împotriva instabilității sistemului financiar global.

Ce spuneau analiștii în noiembrie 2025

Potrivit Băncii Populare a Chinei, China a efectuat achiziții de aur timp de 12 luni consecutive, iar la sfârșitul lunii octombrie 2025, rezervele sale oficiale se ridicau la 2.304 tone de aur, echivalentul a 8% din rezervele sale valutare. Gigantul asiatic este al șaselea deținător de aur din lume, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cea mai importantă organizație internațională din acest sector.

Cu toate acestea, Bruce Ikemizu, directorul Japan Bullion Wholesale Market Association (JBMA), se numără printre analiștii care estimează că „rezervele totale ale Băncii Populare a Chinei sunt mai mult decât duble (față de suma raportată – n.red.); acestea se ridică la aproximativ 5.000 de tone”.

Această cifră ar propulsa China pe locul al doilea și ar reduce substanțial decalajul dintre aceasta și Statele Unite, care dețineau 8.133 de tone la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.

Ikemizu a explicat pentru El Pais că Banca Populară a Chinei „și-a redus poziția în dolari și și-a mărit achizițiile de aur” de luni de zile, ceea ce înseamnă, în practică, o „reorganizare a portofoliului său de rezerve” pentru a depinde mai puțin de moneda americană.

Repere ale maximului istoric 2025-2026: