Discuțiile au vizat dinamizarea schimburilor economice bilaterale și identificarea unor mecanisme concrete de stimulare a investițiilor chineze pe piața românească.
România și China înregistrează o relație comercială în creștere susținută, volumul schimburilor bilaterale atingând 8,56 miliarde de euro în 2024, iar în primele unsprezece luni ale anului 2025 depășindu-se deja această valoare, însumând 8,8 miliarde de euro.
„China este deja unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României, iar cifrele o demonstrează fără echivoc. Interesul investitorilor chinezi pentru piața românească este reflectat și de prezența a 14.562 de companii cu capital chinez active în România, cu un capital social subscris de peste 337 milioane de euro.
Ceea ce ne propunem la nivelul CCIR este să facem pasul următor: să transformăm acest interes comercial în investiții reale, în capacități de producție amplasate pe teritoriul României. Avem argumente solide, și anume: acces direct la piața Uniunii Europene, Portul Constanța ca nod strategic între Marea Neagră și Europa Centrală, forță de muncă calificată și sectoare cu potențial ridicat, de la energie și procesare agroalimentară până la tehnologie.
România trebuie să devină o platformă de producție și de export pentru companiile chineze care privesc serios spre Europa.”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
„România este un partener tradițional și un prieten apropiat al Chinei, cu o relație de cooperare neîntreruptă de 77 de ani. Companiile chineze manifestă un interes crescând față de piața românească, în special în domeniile energiei noi și industriei prelucrătoare.
Dorim să vedem o intensificare a exporturilor românești de calitate spre China și, în același timp, să încurajăm companiile din ambele țări să colaboreze în sectoare cu valoare adăugată ridicată — pentru că produsele agroalimentare sunt un bun început, dar potențialul parteneriatului nostru merge mult mai departe.”, a declarat E.S. Chen Feng, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România.
Relațiile economice dintre România și China
Relațiile economice dintre România și China în 2026 sunt marcate de un volum comercial masiv, dar și de un dezechilibru structural major în balanța comercială. În timp ce schimburile de bunuri au atins cote record, investițiile directe chineze s-au reorientat strategic către sectorul energetic și tehnologic.
Iată principalele date și tendințe:
1. Schimburi Comerciale (Date 2024–2026)
China rămâne, după Turcia, al doilea partener comercial al României din afara Uniunii Europene.
-
Volumul schimburilor (2024): Aproximativ 9,3 miliarde USD.
-
Deficitul Comercial: România are o balanță comercială puternic negativă. În 2024, spre exemplu, deficitul a fost de 7,7 miliarde USD, iar în primul trimestru din 2025 s-a menținut la un nivel ridicat (2,1 miliarde USD).
-
Importurile din China: Reprezintă grosul schimburilor (cca. 8,5 miliarde USD în 2024), constând în principal în electronice, echipamente de transport, mașini industriale și produse manufacturate.
-
Exporturile României: Sunt mult mai reduse (sub 1 miliard USD) și includ componente auto (rulmenți), lemn tăiat, panouri electrice, instrumente de control și, mai recent, produse agroalimentare cu indicație geografică protejată.
2. Investiții Chineze în România
Numărul companiilor cu participare de capital chinez a depășit 14.000 la jumătatea anului 2025, reprezentând aproximativ 5% din totalul firmelor cu capital străin din țară.
-
Sectoare cheie: Investițiile nu mai vizează doar comerțul și industria ușoară, ci s-au mutat spre energie regenerabilă și stocare.
-
Proiecte Majore (2025–2026):
-
Energie Hibridă: S-au anunțat investiții chineze de peste 1 miliard de euro în cel mai mare proiect hibrid din Europa (fotovoltaic + stocare + centru de date).
-
Stocarea energiei: În martie 2026, au fost semnate memorandumuri între companii românești (ex. Finas Group) și parteneri chinezi (Sieyuan Electric) pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare.
-
IT și Automotive: China rămâne un furnizor critic de componente pentru fabricile auto din România și un investitor în centre de servicii tehnologice.
-
3. Dinamica în 2026
-
Context European: România urmează politicile UE de „de-risking”, ceea ce înseamnă o examinare mai atentă a investițiilor chineze în infrastructura critică (5G, porturi, rețele electrice).
-
Focus pe agricultură: Există un efort diplomatic de a echilibra balanța prin exportul de produse premium românești (vinuri, produse lactate, miere) către clasa de mijloc din China, România participând ca invitat de onoare la mari expoziții de profil din Beijing în 2025.
