Chestionarul CSM, completat de peste jumătate dintre judecători. Care sunt principalele probleme din sistem și cum e văzută prescripția

Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat analiza unui chestionar la care au răspuns peste 56% dintre judecătorii din România, evidențiind principalele probleme din justiție. Pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile CCR sunt percepute ca principale cauze ale prescripției răspunderii penale, în timp ce volumul mare de muncă, lipsa personalului și infrastructura insuficientă afectează grav actul de justiție și atractivitatea profesiei de judecător, consideră magistrații.

Judecătorii români semnalează probleme grave în justiție: pasivitatea Parlamentului și volumul uriaș de muncă, principalele cauze ale prescripției penale

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat, marți seară, prima analiză detaliată a răspunsurilor oferite de judecătorii din România la un chestionar privind problemele sistemului judiciar.

Chestionarul, care a fost disponibil între 16 și 21 decembrie 2025, a fost completat de 2.583 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul corpului activ al magistraților, de la toate nivelurile de jurisdicție. Aproape jumătate dintre participanți, respectiv 1.315, au completat formularul anonim, conform comunicatului transmis de CSM.

Consultarea a fost inițiată de CSM „având în vedere contextul actual din justiție”, ca urmare a documentarului realizat de Recorder, iar obiectivul principal a fost să identifice cauzele intervenției prescripției răspunderii penale și dificultățile majore cu care se confruntă sistemul judiciar.

Chestionarul a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 permit centralizarea automată a răspunsurilor, iar trei au fost deschise, oferind judecătorilor posibilitatea de a exprima liber opinii și observații.

Percepția judecătorilor asupra prescripției răspunderii penale

Conform datelor centralizate de CSM, judecătorii consideră că principala cauză a intervenției prescripției răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

În comunicatul transmis, CSM subliniază că „constituie cauze semnificative și durata urmăririi penale, precum și deciziile pronunțate de Curtea Constituțională”. În contrast, schimbarea completurilor de judecată, invocată frecvent în discursul public, a fost indicată de foarte puțini judecători ca factor determinat pentru prescripție.

Analiza CSM arată că 8,4% dintre judecători (192) au declarat că au fost înlocuiți din completurile de judecată, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost înlocuiți.

Dintre cei înlocuiți, 139 judecători au precizat că măsura a fost luată cu acordul lor, iar 31 au afirmat contrariul. Motivele invocate pentru înlocuire au fost considerate legitime de 169 judecători, în timp ce 16 au apreciat că acestea nu erau justificate.

Doar un singur respondent a indicat că schimbarea completului a avut ca scop generarea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 au respins această ipoteză. Totodată, trei judecători au menționat că au atacat actul administrativ în instanță, iar 71 nu au formulat astfel de acțiuni.

CSM subliniază că aceste rezultate „confirmă percepția generalizată și adesea eronată din rândul publicului, care atribuie frecvent prescripția schimbării completurilor, fapt ce decredibilizează justiția”.

Probleme structurale și de organizare

Judecătorii au semnalat, de asemenea, probleme majore legate de organizarea activității și volumul de muncă. Într-o proporție covârșitoare, aceștia consideră că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității afectează în mod direct actul de justiție.

Peste jumătate dintre respondenți au indicat și alte probleme administrative care conduc la creșterea numărului de cauze, precum nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunțate în recursuri în interesul legii sau neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activității judiciare, cum ar fi dosarul exclusiv electronic pentru cererile privind încuviințarea executării silite.

Problemele referitoare la resursele umane și infrastructură au fost semnalate la fel de frecvent. Judecătorii au subliniat că schemele insuficiente de magistrați și grefieri, blocarea concursurilor de admitere în magistratură și în profesia de grefier pentru anii 2025–2026 și lipsa asistenților judecătorilor afectează funcționarea instanțelor. De asemenea, lipsa sediilor adecvate, a suportului logistic necesar și a sălilor de judecată suficiente reprezintă obstacole semnificative pentru desfășurarea corectă a actului de justiție.

CSM menționează că aceste probleme afectează grav și climatul organizațional și atractivitatea profesiei de judecător. Discursul public de denigrare a magistraturii și percepția negativă asupra rolului judecătorului scad atractivitatea carierei în magistratură.

„S-a constatat deja o scădere constantă a atractivităţii profesiei de judecător, aspect reflectat în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Pe termen lung, această tendinţă riscă să afecteze calitatea actului de justiţie, în condiţiile în care absolvenţii cu rezultate de vârf ai facultăţilor de drept se orientează către alte cariere juridice”, se arată în comunicat.

Contribuții libere și sugestii făcute de judecători în cadrul chestionarului CSM

Un număr de 1.808 judecători au completat câmpurile libere ale chestionarului, indicând până la trei probleme reale ale sistemului judiciar insuficient abordate, ordonate în funcție de importanță.

Această secțiune a oferit o perspectivă mai detaliată asupra provocărilor cotidiene ale judecătorilor, de la volumul mare de activitate, lipsa normării și a personalului calificat, până la problemele de infrastructură și resurse materiale.

Rezultatele indică, astfel, un consens clar în rândul magistraților: principalele obstacole pentru funcționarea eficientă a sistemului judiciar sunt legate de factorii externi, cum ar fi pasivitatea Parlamentului și deciziile CCR, dar și de factori interni, precum volumul excesiv de muncă, lipsa normării activității, schemele insuficiente de personal și infrastructura inadecvată.

CSM a subliniat că această consultare este prima etapă în analiza și identificarea măsurilor concrete care ar putea fi implementate pentru a crește eficiența sistemului de justiție și pentru a reduce riscul apariției prescripției răspunderii penale.

Poți descărca de aici întreg raportul publicat astăzi de CSM.