CFR Marfă ar putea să fie lichidată, Tarom, resuscitată

CFR Marfă se află într-o situație financiară critică, conform datelor publicate de Guvern, înregistrând pierderi de peste 328 de milioane de lei în 2024. Față de 2023, pierderile au crescut cu 97 de milioane de lei într-un singur an. Vicepremierul afirmă că lichidarea companiei este cel mai probabil scenariu.

„Da, este, din câte știu. Cred că a și început cumva procesul. Dar lichidarea e un proces de durată, astfel încât statul să recupereze cât mai mulți bani sau să piardă cât mai puțini. Dar trebuie să începem lucrurile cât mai sănătos, să nu ne grăbim.”, a declarat Oana Gheorghiu, pentru Euronews.

CFR Călători înregistrează pierderi de 432 de milioane de lei, în timp ce conducerea companiei și-a dublat recent salariile.

Și la Tarom, membrii consiliului de administrație și-au majorat salariile până la peste 24.000 de lei lunar, deși compania înregistra pierderi de 3,7 miliarde de lei la mijlocul anului 2025.

„Au făcut într-un an profit, dar artificial, pentru că nu a fost din activitatea de bază și au găsit acest motiv. Aici trebuie să intervină autoritatea, Ministerul Transporturilor și AMEPIP. Cred că nu s-a aplicat legea așa cum trebuie. La Tarom, acționarul, adică statul român, are un cuvânt de spus, se duce în AGA și verifică ce s-a întâmplat. Dar dacă indicatorii nu sunt corect stabiliți – și probabil asta s-a întâmplat, pentru că, dacă faci profit, poți să-ți măre…

Sunt niște măsuri pe care oamenii le iau pentru că pot și asta e foarte greșit (n.r.: să-și mărească singuri remunerațiile). Ar trebui să înțeleagă că nu se mai poate așa, că România a ajuns într-un punct în care trebuie să facă curățenie și că, până acum, au profitat de sistemul ăsta. Trebuie să reconstruim, nu mai avem altă șansă, societatea nu mai tolerează, a ajuns la un moment de limită maximă. În cazul companiei Tarom, va fi un raport, o analiză foarte amănunțită a indicatorilor financiari, non-financiari, operaționali. Ne vom uita, din punct de vedere strategic și lucrul acesta îl va face AMEPIP.

Nu spun că lucrurile se vor întâmpla peste noapte și că vedem Taromul zbârnâind peste o lună. Cred că Tarom poate să fie o companie atractivă. Nu vă pot spune când se va face listarea la bursă.”, mai spus vicepremierul.

Cei cinci membri ai consiliului de administrație al Tarom sunt: Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Boc; Iuliana Burcă, fost consilier local PNL la Sectorul 1; Monica Săsărman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, PSD; Daniel Ioan Idolu, fost director al Aeroportului Internațional Timișoara, trimis în judecată pentru abuz în serviciu; și Mirel Alexandru Marcu, inginer constructor, fost membru al CA la Nuclearelectrica, care ar fi împrumutat PSD cu 100.000 de euro.

Companiile care vor fi reformate

Societatea Electrocentrale Grup SA

Societatea Electrocentrale București SA

Societatea OIL Terminal SA

Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR – SA)

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă” CFR Marfă S.A”

ROFERSPED S.A-filială a CFR Marfă

C.F.R- I.R.L.U. S.A filială a CFR Marfă

Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F -S.A

Societatea Feroviară de Turism S.F.T-C.F.R- S.A

Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R- pre-insolvență

Compania Națională de Căi Ferate C.F.R SA

Societatea Telecomunicații CFR S.A

Tipografica Filaret S.A-filiala a CNCFR S.A

Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători S.A”

Societatea de Reparații Locomotive C.F.R-S.C.R.L Brașov -filială a CFR Călători

Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex „S.A

Compania „TAROM”

Guvernul începe implementarea Strategiei de reformă a companiilor de stat

Executivul a luat vineri, în ședința de guvern, două decizii esențiale pentru  modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, în linie cu criteriile OECD și cerințele din PNRR, prin adoptarea unui Memorandum propus de vicepremierul Oana Gheorghiu și elaborat împreună cu instituțiile de resort. Aceste măsuri reprezintă primii pași pentru implementarea  Strategiei și a planului de acțiune aprobate de Guvern pe data de  24 noiembrie 2025 pentru reformarea companiilor de stat.

Pe de o parte, Memorandumul definește pentru prima dată, cu claritate, rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă și mecanismul de coordonare și monitorizare a reformării companiilor de stat, în conformitate cu o viziune strategică integrată, care stabilește modul în care statul român își consolidează poziția în domeniile economice în care este strategic să fie prezent. De asemenea, Memorandul întărește rolul AMEPIP în evaluarea tehnică a întreprinderilor publice și instituie un mecanism interministerial prin care procesul de reformă este coordonat, monitorizat și accelerat.

“Obiectivul este un proces eficient, profesionist și transparent, care să ducă la decizii corecte privind listarea, reorganizarea sau restructurarea companiilor de stat  în beneficiul economiei și al cetățenilor și în acord cu angajamentele României din PNRR. Restructurarea este un proces complicat. Este nevoie sa rezolvam problemele care sunt sursa datoriilor, a condițiilor proaste de muncă pentru angajați și a serviciilor slabe pentru cetățeni.

Ministerele care au în subordine companiile au făcut pași importanți în unele dintre cele mai grele procese de restructurare. Este însă nevoie de comunicare între mai mulți actori ai statului pentru a lua decizii care, de multe ori, nu țin de o singură instituție. Avem un orizont de timp foarte strâns – august 2026 – care ne obligă să avem un ritm accelerat. Este însă vital să construim un mecanism care va permite ca, după aceste câteva luni, procesul să continue până rezolvăm situația tuturor celor 1500 de companii. O să fim transparenți: vrem să răspundem la orice îngrijorări și nelămuriri apar”, a declarat Oana Gheorghiu, vicepremier.

Vezi AICI documentul!