CFA: Economia României s-ar putea contracta cu 1%-1,5% în acest an

Potrivit analistului economic Dragoș Cabat, economia României ar putea scădea cu până la 1,5% în 2026 și și-ar putea reveni abia în 2027-2028. El a explicat că recesiunea este cauzată de reducerea consumului, atragerea insuficientă a fondurilor europene și dificultățile în reducerea inflației și a deficitului bugetar.

Economia României s-ar putea contracta cu până la 1,5% în 2026

Analistul economic Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al CFA și co-fondator al „Cabat&Pah Investments”, susține că economia României ar putea scădea cu 1%-1,5% în acest an, dacă situația din primul trimestru se menține până la sfârșitul anului. El a explicat că această scădere era așteptată și că se știa că România va intra în recesiune, însă amploarea ei este mai mare decât se spera.

Potrivit lui, existau așteptări ca recesiunea să fie redusă, între 0 și 0,5%, dar datele actuale indică o posibilă contracție de 1%-1,5%. El consideră că aceasta este singura modalitate prin care pot fi reduse în același timp inflația și deficitul bugetar.

Cabat a mai spus că România nu reușește să atragă suficiente fonduri europene și că acestea au fost cele care au susținut economia în ultimii ani. În opinia sa, fără banii europeni, s-ar vedea mai clar că economia românească se află de câțiva ani într-o situație de recesiune.

Cabat a afirmat că inflația poate fi redusă doar dacă scade consumul, ceea ce presupune o perioadă de recesiune. El a considerat că Executivul ar fi trebuit să atragă mai multe fonduri europene și să le folosească pentru investiții eficiente, care să ajute economia să crească. În opinia sa, banii europeni ar trebui investiți astfel încât să producă efecte economice pozitive pe termen lung, nu doar să fie cheltuiți pe produse din import.

„Scăderea economiei era de aşteptat, se ştia că intrăm în recesiune anul acesta, nu este o surpriză. Aş spune doar că amploarea acestei scăderi contează. Faptul că se depăşeşte 1% este uşor surprinzător şi neplăcut mai ales, pentru că speranţa era să avem o recesiune undeva între 0 şi 0,5% pe final de an. Dacă datele acestea din primul trimestru vor continua şi în restul anului, se pare că vom avea o contracţie undeva între 1 şi 1,5%.

Este singura posibilitate de a scădea în acelaşi timp inflaţia şi deficitul bugetar. Nu putem să o facem fără contracţie, în special în condiţiile în care nu am mai atras sau nu reuşim să atragem banii europeni aşa cum ne-am fi dorit, pentru că România, de fapt, de 2-3 ani ar fi fost în recesiune dacă nu am fi avut banii europeni.

Dacă nu atragem banii europeni, o să vedem realitatea, adică faptul că economia românească este într-o recesiune deja, de câţiva ani. Asta nu se poate face decât în condiţiile în care consumul scade şi în condiţiile în care ai o fază de recesiune. Ce putea să facă (Guvernul)? Să atragă bani europeni într-un procent cât mai mare şi să îi aloce părţii de investiţii finanţate prin banii europeni şi să se asigure că banii europeni sunt folosiţi optim, în aşa fel încât să aibă un efect de multiplicare în economie şi nu doar să cumpărăm lucruri de import din banii europeni”, a explicat Cabat.

Economia României ar putea începe să își revină abia în 2027/2028

Cabat consideră că economia României și-ar putea reveni în 2027 sau 2028. El a explicat că economia ar fi putut crește chiar din acest an dacă România ar fi atras toate fondurile disponibile de la Uniunea Europeană, însă apreciază că acest lucru nu mai este realist.

Potrivit lui, redresarea economiei depinde și de reducerea corupției. El a afirmat că, fără un guvern suficient de puternic și de susținut pentru a continua reformele începute de Guvernul Bolojan, șansele de a îmbunătăți economia sunt foarte mici.

Cabat a avertizat că o eventuală revenire a creșterii economice ar putea veni la pachet cu un deficit bugetar mai mare și cu o nouă creștere a inflației. În opinia sa, o astfel de creștere economică nu ar fi una sănătoasă, deoarece s-ar baza pe dezechilibre care pot crea probleme pe termen lung.

„Economia ar fi crescut anul acesta în cazul în care atrăgeam toţi banii de la Uniunea Europeană. Dar asta apare acum ca o utopie, nu mai este realist. În mod normal, o revenire a economiei româneşti ar putea să se petreacă în 2027 sau 2028, în măsura în care reuşim să eliminăm corupţia din România.

Dar cu un guvern care nu are legitimitatea şi puterea să continue reformele pe care le-a început guvernul primului ministru Bolojan, nu există şanse de a schimba economia românească în bine.

Şi, atunci, orice revenire a economiei pe plus va însemna inclusiv o creştere a deficitului bugetar şi o relansare a inflaţiei. Nu este neapărat ceea ce ne dorim, ca economia României să revină pe plus din punct de vedere al creşterii economice, pentru că este o creştere nesănătoasă”, a completat Cabat.

Economia României a scăzut cu 1,2% T1 2026

Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1) anunțate vineri, 5 iunie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS).

INS a revizuit în sus faţă de estimarea anterioară datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent. Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul | 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Potrivit sursei citate, la creşterea PIB, în trimestrul I din 2026 faţă de trimestrul I din 2025, au contribuit construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 7,9%; activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 11,6%.

Contribuţii negative la modificarea PIB au fost înregistrate în industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB și care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.

Au mai fost consemnate scăderi în domeniul tranzacţiilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activități profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activitățile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.

Agricultura, intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB.

Impozitele nete pe produs nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%.

Pe categorii de utilizări, o contribuție pozitivă a avut-o formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,7%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.

Pe de altă parte, contribuţii negative la modificarea PIB au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a diminuat cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 1,2%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum a scăzut cu 0,4% și nu a contribuit la creşterea PIB:

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană. În prezent, seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul I 2026 faţă de varianta ‘semnal’ publicată în Comunicatul de presă nr. 117 din 13 mai 2026 înregistrând diferenţe.