Cererea de materiale de construcții cu eficiență energetică superioară crește. Clădirile nZEB încă întârzie

Deși România a introdus obligativitatea respectării standardelor nZEB de mai bine de patru ani, piața locală are o evoluție inegală. Cea a produselor destinate îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor înregistrează o creștere semnificativă, potrivit directorului general Alumil, Marius Ioniță. Proiectele de construcții noi conforme cu standardul impus de Uniunea Europeană avansează însă mai lent.

Clădirile cu un consum cât mai redus de energie și care respectă cerințele de sustenabilitate reprezintă o prioritate asumată la nivel oficial în tot mai multe țări din întreaga lume. Fie că vorbim de standardele nZEB (nearly Zero-Energy Building) sau WELL, de metodologia BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Methodology), de certificările Passive House Institute sau LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), este clar că interesul este în creștere.

În Uniunea Europeană, standardul nZEB, unanim adoptat, prevede ca toate clădirile nou construite în statele membre să respecte un nivel superior de eficiență energetică, prin care să aibă pierderi minime și un consum de energie cât mai redus, asigurat din surse regenerabile, amplasate fie la fața locului, fie în proximitate (maximum 30 de kilometri distanță).

Motivul este bine argumentat – potrivit statisticilor Uniunii, clădirile se fac „vinovate” de aproximativ 40% din consumul total de energie și de 35% dintre emisiile de dioxid de carbon. Adoptarea pe scară largă a reglementărilor nZEB ar trebui să ofere, conform unui studiu din 2021 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, o îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor nou construite cu 70%, raportat la nivelurile din 2006.

nZEB este însă doar un obiectiv de etapă asumat de Bruxelles în cursa pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Peste trei ani, oficialii europeni prevăd înlocuirea standardului cu unul mai ambițios, ZEB (Zero-Emission Buildings), care ar trebui să intre în vigoare din 2028 pentru construcțiile publice noi și din 2030 pentru toate celelalte clădiri noi.

O evoluție lentă

Până atunci însă, statele membre trebuie să se alinieze cât mai rapid la cerințele în vigoare.

În România, deși Legea 101/2020 prevede că toate clădirile care au obținut autorizație de construire după 1 ianuarie 2021 trebuie să respecte standardul, lucrurile par să se miște mai lent. Conform datelor disponibile, la finalul anului 2023 existau mai puțin de 60 de proiecte de construcții conforme nZEB. În anul următor, numărul acestora crescuse la 64, iar în primele cinci luni din acest an se înregistraseră aproximativ 35.

Potrivit actorilor din piață, viteza redusă are cauze diverse. Unii acuză interesul scăzut al autorităților locale, care nu verifică respectarea conformității cu cerințele în vigoare după eliberarea autorizațiilor. Alții pasează responsabilitatea dezvoltatorilor imobiliari, în timp ce o parte acuză modul în care au fost definite reglementările de aplicare a legii (Comisia Europeană a lăsat libertate fiecărui stat membru în acest sens).

Piața crește totuși

Pentru a avea o opinie avizată asupra acestui subiect, ne-am adresat lui Marius Ioniță, directorul general al Alumil Rom Industry. Compania este liderul pieței locale pe zona sistemelor arhitecturale din aluminiu – cu o cotă de 30% pe segmentul de retail și 23% pe segmentul proiectelor de mari dimensiuni – și subsidiară a grupului elen Alumil Aluminium Industry, un jucător internațional cu numeroase realizări importante în domeniul eficienței energetice și sustenabilității.

Din perspectiva lui Marius Ioniță, situația nu se prezintă în nuanțe atât de gri – chiar dacă numărul construcțiilor noi conforme nZEB este, încă, relativ scăzut, piața de produse destinate clădirilor cu eficiență energetică ridicată a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii trei ani. Evoluția a fost alimentată de mai mulți factori.

Iar unul dintre aceștia este chiar Legea 101/2020, care prevede obligativitatea respectării standardelor nu doar pentru clădirile nou construite, ci și pentru cele care trec printr-un proces de reabilitare energetică. Inițiativă susținută prin mai multe programe de finanțare, cu fonduri naționale și europene, precum Programul Casa Eficientă Energetic sau Programul Operațional Regional (POR).

„În contextul majorării prețurilor la energie și a presiunii în creștere exercitate de necesitatea conformării la standardele de mediu, există un interes tot mai mare în piață pentru renovarea clădirilor rezidențiale, dar și a celor comerciale și industriale, în scopul reducerii cât mai mult posibil a pierderilor.

Iar ușile și ferestrele reprezintă, alături de pereți, zonele prin care se pierde cea mai mare cantitate de energie într-o clădire. Fapt care a generat o creștere a cererii de sisteme arhitecturale din aluminiu capabile să asigure un nivel superior de izolare termică”, a explicat Marius Ioniță.

Eficiență validată internațional

Este un domeniu în care Alumil are rezultate importante – numeroase produse din portofoliul companiei beneficiază de certificări internaționale care atestă performanțele superioare asigurate. De exemplu, sistemul de aluminiu de ferestre batante SUPREME S91 a fost declarat de către Passive House Institute, un reper în domeniul tehnologiilor destinate caselor pasive, unul dintre cele mai eficiente produse la nivel mondial, recomandat pentru zona climatică temperat-continentală răcoroasă.

„Nu este un exemplu singular, avem mai multe produse, precum cele din gama SMARTIA sistemul batant S77 și sistemul pentru pereți cortină M7, ambele certificate de către Passive House Institute. Sistemele noastre sunt utilizate deja în proiecte internaționale de mare anvergură, din Dubai până în Marea Britanie.

De exemplu, foarte recent Smartia S77 a fost folosit cu succes în cadrul complexului rezidențial londonez Woodberry Down, format din peste 5.500 de locuințe, unde asigură o economie considerabilă de energie ca urmare a proprietăților sale termoizolante”, specifică Marius Ioniță.

Toate sistemele Alumil sunt conforme și cu cele mai exigente standarde de sustenabilitate, dețin certificările internaționale „OK Recycled” (TÜV AUSTRIA) și C2C (Cradle-to-Cradle Products Innovation Institute). În paralel, compania a dezvoltat produse inovatoare, precum Loop80, aluminiu produs în proporție de 80% din material reciclat. O reușită care recomandă Alumil ca unul dintre principalii furnizori în proiectele internaționale certificate LEED și BREEAM.

Care sunt provocările

Deși piața produselor destinate caselor cu eficiență înregistrează o evoluție ascendentă, pentru ca numărul clădirilor conforme cu standardele nZEB să crească semnificativ trebuie depășite o serie de provocări importante, consideră directorul general Alumil România.

„Principala barieră este reprezentată de faptul că materialele de construcții necesare pentru construirea de clădiri cu eficiență energetică ridicată au prețuri net superioare celor clasice, ceea ce duce la o majorare a costurilor totale ale proiectului. Din acest motiv, există încă dezvoltatori care aleg să nu le folosească.

Este o abordare care ignoră însă economiile pe termen lung pe care le obțin proprietarii locuințelor, care sunt tot mai interesați de acest aspect, observat tot mai mult in vizitele pe care le avem în showroom-urile noastre.

Similar se procedează și în cazul criteriilor de sustenabilitate, care sunt adesea sacrificate din cauza bugetelor de investiții limitate și a prioritizării vitezei de finalizare a proiectului”, precizează Marius Ioniță.

În opinia sa, este însă doar o situație temporară. Provocările vor fi depășite prin presiunea reglementărilor din domeniul construcțiilor, care vor deveni tot mai stricte, dar și a creșterii nivelului de conștientizare, atât la nivelul actorilor din industrie, cât și a beneficiarilor finali, pentru care eficiența energetică devine tot mai importantă.