Sustenabilitate. Marius Brînzea: Sustenabilitatea reprezintă un deziderat suprem al omenirii, însă rezolvarea vine doar de la modele economice circulare (video)

Sustenabilitate. Marius Brînzea: Sustenabilitatea reprezintă un deziderat suprem al omenirii, însă rezolvarea vine doar de la modele economice circulare (video)

SURSA FOTO: Capital.ro

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 16 iunie 2026, 19:15

În timp ce Uniunea Europeană ajustează cerințele de raportare prin Omnibus 1, încercând să reducă povara administrativă pentru companii, economia circulară – fundamentul sustenabilității reale – înregistrează un regres global sever. Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR, a prezentat în cadrul evenimentului „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, organizat de revista Capital, o analiză lucidă asupra decalajului dintre reglementări și realitatea economică, dar și asupra poziției critice în care se află România.

Reglementările se schimbă radical: „Era absolut necesar Omnibus 1”

Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR a explicat că transformările aduse de directiva CSRD trebuie privite în contextul celor 12 ani de raportare non‑financiară în Uniunea Europeană, de la directiva din 2014 până la momentul în care Green Deal‑ul din 2019 a transformat sustenabilitatea într-o prioritate strategică, iar CSRD, în 2022, a schimbat fundamental arhitectura raportării. Anul acesta marchează două momente decisive, primul fiind Omnibus 1, care modifică radical pragurile: dacă estimările Deloitte și KPMG indicau că aproximativ 50.000 de companii ar fi trebuit să raporteze, după noile reguli doar firmele cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri de minimum 450 de milioane de euro rămân în scop, ceea ce înseamnă că 45.000 de companii ies din aria de raportare.

În paralel, EFRAG reduce cu 61% numărul punctelor obligatorii de raportare, iar dacă sunt incluse și divulgările voluntare, simplificarea ajunge la 71%, o recalibrare pe care Brînzea o consideră „absolut necesară”, având în vedere că „nici măcar specialiștii nu mai puteau gestiona complexitatea cerințelor”. Totuși, avertizează că această simplificare nu înseamnă relaxare, deoarece presiunea se mută dinspre reglementare spre piață: „Cerințele pieței sunt mult mai haotice decât cele ale Bruxelles‑ului”, spune Marius Brînzea.

Presiunea nu dispare: „Reglementarea se relaxează, piața nu”

Deși 45.000 de companii ies din aria CSRD, ele nu scapă de obligații. Marius Brînzea subliniază că furnizorii, subcontractorii, retailerii și băncile vor continua să ceară date, iar colectarea informațiilor rămâne obligatorie în lanțurile valorice.

Totuși, impactul economic este semnificativ: EFRAG estimează că, între 2027 și 2031, costurile de raportare vor scădea cu 44%, ceea ce înseamnă economii totale de aproximativ 4,7 miliarde de euro, iar după 2029, odată stabilizate standardele voluntare, economiile anuale se vor situa între 33% și 36%.

Marius Brînzea insistă însă asupra diferenței fundamentale: „Una este să raportezi, alta este să faci. Între cele două există un decalaj enorm”.

Economia circulară – singurul drum spre sustenabilitate reală

Pentru marius Brînzea, sustenabilitatea nu poate exista fără economie circulară: „Sustenabilitatea este dezideratul suprem al omenirii, dar soluția reală vine doar din modelele economice circulare”.

Reciclad’OR a analizat peste 500 de modele de business și 1.300 de companii, iar concluzia este clară: toate exemplele de succes prezentate în panel – de la scurtarea lanțurilor de aprovizionare la prevenirea deșeurilor, eficiență energetică, mobilitate sau reparații – sunt tactici de economie circulară, chiar dacă nu sunt numite astfel.

Cifrele prezentate sunt alarmante: în 2018, circularitatea globală era de 9,1%, însă în 2025 a coborât la 6,1%, ceea ce înseamnă o scădere de 24% în doar șapte ani. Pierderile generate de economia liniară sunt uriașe: analiza Circular Economy Foundation și Deloitte estimează pentru 2025 un cost global de 25,4 trilioane de euro, echivalentul a peste 31% din PIB-ul mondial, evaluat la aproximativ 81 de trilioane de euro. Cele mai mari pierderi provin din gestionarea defectuoasă a resurselor și deșeurilor la final de viață și din ineficiența energetică.

În acest tablou global, România se află într-o poziție critică: în 2025 înregistrează o circularitate de doar 1,3%, deși obiectivul pentru 2030 este de 10%. Prin comparație, Olanda atinge 31%, iar media UE este de 12%, departe de ținta de 24% stabilită pentru 2030. „Vom rămâne la 1–3% și vom continua să pierdem la nivel global 25,4 trilioane de euro dacă nu facem diferența între a raporta și a face”, avertizează Marius Brînzea.

Eveniment Capital. „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”

Capital.ro a organizat marți, 16 iunie 2026, evenimentul tip masă rotundă „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, în contextul în care presiunea asupra resurselor, valul de reglementări europene și consumatorii tot mai atenți la impactul social și de mediu împing companiile într-o nouă etapă a transformării, iar sustenabilitatea nu mai funcționează ca un slogan aspirational, ci devine un criteriu care influențează direct competitivitatea, accesul la finanțare și reziliența organizațiilor.

Evenimentul Capital a reunit specialiști în raportare, lideri din energie, logistică, construcții, industria alimentară, FMCG și asigurări – toți implicați în definirea unui model de business compatibil cu noile standarde de sustenabilitate, propunându-și să faciliteze un dialog real, schimb de expertiză și perspective aplicate din partea profesioniștilor care influențează transformarea sustenabilă în companii și instituții.

Printre speakerii prezenți la eveniment s-au aflat Cristina Bălan (Senior Partner Sustainability, CSR BootIQ), Voicu Dan Dragomir (Prof. Univ. Dr. Academia de Studii Economice București), Marius Brînzea (Director Strategie Reciclad’OR), Sorin Chiriță (Director Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie), Virgil Profeanu (Fondator Vego Holding), Radu Balcu (Director General GP Intermodal Grampet), Tulia Cășvean (Director Comunicare Corporativă & PR Transavia), Florin Dănilă (Director General și Fondator Cumpăna 1993), Teodora Mărăcineanu (Marketing Director Electrolux România) și Anca Ifrim (Membru Board, Chief Underwriter Officer Omniasig).

Evenimentul a fost organizat cu spriinul partenerilor Grampet Group, Construcții Erbașu, Transavia, Vego Holding, Omniasig, Reciclad’OR și Philip Morris România.

 

Informații articol
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.