Radu Balcu, Director General GP Intermodal, Grampet: România nu poate reduce emisiile fără dezvoltarea transportului intermodal

Într-un sector în care presiunea pe costuri, timp și eficiență este uriașă, Grampet încearcă să schimbe paradigma logistică a României, trecând de la transportul feroviar tradițional la un ecosistem logistic integrat, în care intermodalitatea devine cheia reducerii emisiilor și a modernizării lanțurilor de aprovizionare. În cadrul evenimentului „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, organizat de revista Capital, Radu Balcu, Director General GP Intermodal Grampet, a explicat de ce România nu poate vorbi despre sustenabilitate fără investiții masive în infrastructură și de ce inacțiunea costă mult mai mult decât acțiunea.

Costul real al nesustenabilității: poluare, aglomerație și accidente

„Astăzi vorbim în termeni de sustenabilitate, de rapoarte, de ESG, dar cea mai mare problemă este cât ne costă pe noi in acțiunea”, spune Radu Balcu, Director General GP Intermodal Grampet. În transport și logistică, lipsa investițiilor are consecințe directe: poluare, aglomerație, degradarea infrastructurii și accidente rutiere care nu sunt niciodată contabilizate complet, ci doar menționate în statistici.

Pentru Grampet, întrebarea esențială nu este cât costă sustenabilitatea, ci cât costă lipsa ei. Iar costurile sunt deja vizibile în economia reală.

Radu Balcu explică faptul că România are unul dintre cele mai dezechilibrate sisteme de transport din Europa. „Split-ul astăzi este 84% rutier, 11% feroviar și doar 2–3% intermodalitate”, spune el. Una dintre cauze este și viteza medie pe calea ferată, care devine un obstacol real ce blochează intermodalitatea.

„Nu putem atrage volume serioase în zona intermodală când de la Constanța la Curtici facem 2–3 zile”, afirmă Balcu. Viteza medie a trenurilor de marfă este de 15 km/h, iar cea a trenurilor de pasageri este de 40 km/h.

În aceste condiții, este imposibil să convingi companiile să transfere volume de pe rutier pe feroviar sau să convingi pasagerii să aleagă trenul în locul mașinii.

În fiecare an, peste 300 de milioane de tone de mărfuri sunt transportate pe șosea, în timp ce calea ferată preia doar 50 de milioane de tone. Aceeași disproporție se regăsește și în transportul de pasageri.

Consecințele sunt evidente: poluare ridicată, infrastructură rutieră suprasolicitată și un sistem logistic vulnerabil.

Pentru ca intermodalitatea să devină o soluție reală, România are nevoie de investiții masive în infrastructura feroviară, în terminale intermodale și în material rulant modern.

Intermodalitatea, soluția pentru un transport mai curat și mai eficient

„Dacă ne dorim modele sustenabile în logistică, principalul focus trebuie să fie migrarea transportului rutier către calea ferată”, spune Radu Balcu.

Clientul final nu este interesat de tipul de transport, ci de livrarea rapidă și sigură a mărfii. De aceea, soluția este un sistem logistic integrat, în care marfa circulă pe calea ferată pe distanțele lungi, iar segmentul de last mile este realizat rutier, cu emisii reduse.

Pentru asta, România trebuie să descurajeze transportul rutier intens, care astăzi este avantajat fiscal: transportul feroviar plătește taxă pe fiecare kilometru, în timp ce transportul rutier plătește o rovinietă anuală, indiferent de distanță.

Grampet lucrează deja la proiecte care să accelereze tranziția către intermodalitate. În 2026, compania deschide două puncte de transbordare a cerealelor, la Nunești și Pașcani, unde volumele aduse cu camionul vor fi transferate în vagoane.

„Anul ăsta previzionăm că 300.000 de tone de cereale vor fi transferate de la rutier către feroviar. Peste 15.000 de camioane vrem să le eliminăm de pe șosea”, spune Radu Balcu, Director General GP Intermodal Grampet.

Este un exemplu concret de sustenabilitate aplicată, nu doar raportată.

Investiții în digitalizare și modernizare pentru predictibilitate și eficiență

Pentru Grampet, sustenabilitatea înseamnă și digitalizare. Compania a dezvoltat soluții ERP, sisteme de monitorizare GPS și aplicații proprii pentru urmărirea în timp real a transporturilor. „Fiecare oră de ineficiență se transformă în nesustenabilitate”, subliniază Balcu.

Grupul investește și în modernizarea materialului rulant. La Pașcani, Grampet a construit primul tren diesel multiple unit după Al Doilea Război Mondial, cu un consum de 1 litru/km, în timp ce locomotivele vechi ale CFR Călători consumă 4 litri/km. Reducerea de 75% a consumului ar putea transforma radical eficiența transportului feroviar, însă România nu valorifică încă acest potențial, deși 62% din rețeaua feroviară este neelectrificată.

În același timp, investițiile Grampet merg și în drecția educației. „Pentru noi, oamenii sunt principala resursă”, spune Balcu.

Grampet a creat Școala GFR, un program prin care persoane fără experiență în domeniu primesc burse și se formează timp de doi ani pentru a deveni mecanici de locomotivă. Inițiativa răspunde unei probleme sistemice: îmbătrânirea personalului feroviar.

Compania are parteneriate cu Politehnica București și cu alte unități de învățământ din țară, pentru a atrage tineri în fabricile și operațiunile sale. „Încercăm să ne asigurăm viitorul pe următorii 10–15 ani”, explică Balcu.

Viziunea Grampet: un ecosistem logistic integrat, nu doar transport feroviar

Pentru Grampet, viitorul nu înseamnă doar trenuri mai rapide, ci un ecosistem logistic complet, în care infrastructura, digitalizarea, intermodalitatea și formarea profesională funcționează împreună. „Viziunea noastră nu mai presupune doar un transport feroviar și atât”, spune Balcu.

Este o schimbare de paradigmă care poate transforma România într-un hub logistic regional – dar numai dacă investițiile publice și strategiile naționale vor ține pasul cu inițiativele private.

Eveniment Capital. „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”

Capital.ro a organizat marți, 16 iunie 2026, evenimentul tip masă rotundă „Modele sustenabile de business. Costurile reale ale sustenabilității”, în contextul în care presiunea asupra resurselor, valul de reglementări europene și consumatorii tot mai atenți la impactul social și de mediu împing companiile într-o nouă etapă a transformării, iar sustenabilitatea nu mai funcționează ca un slogan aspirational, ci devine un criteriu care influențează direct competitivitatea, accesul la finanțare și reziliența organizațiilor.

Evenimentul Capital a reunit specialiști în raportare, lideri din energie, logistică, construcții, industria alimentară, FMCG și asigurări – toți implicați în definirea unui model de business compatibil cu noile standarde de sustenabilitate, propunându-și să faciliteze un dialog real, schimb de expertiză și perspective aplicate din partea profesioniștilor care influențează transformarea sustenabilă în companii și instituții.

Printre speakerii prezenți la eveniment s-au aflat Cristina Bălan (Senior Partner Sustainability, CSR BootIQ), Voicu Dan Dragomir (Prof. Univ. Dr. Academia de Studii Economice București), Marius Brînzea (Director Strategie Reciclad’OR), Sorin Chiriță (Director Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie), Virgil Profeanu (Fondator Vego Holding), Radu Balcu (Director General GP Intermodal Grampet), Tulia Cășvean (Director Comunicare Corporativă & PR Transavia), Florin Dănilă (Director General și Fondator Cumpăna 1993), Teodora Mărăcineanu (Marketing Director Electrolux România) și Anca Ifrim (Membru Board, Chief Underwriter Officer Omniasig).

Evenimentul a fost organizat cu spriinul partenerilor Grampet Group, Construcții Erbașu, Transavia, Vego Holding, Omniasig, Reciclad’OR și Philip Morris România.