Prețul gazelor ar trebui să rămână stabil după data de 1 aprilie
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că expirarea plafonării prețului la gazele naturale, programată pentru 1 aprilie, nu ar trebui să aducă majorări pentru consumatori, în condițiile actuale ale pieței. Oficialul a explicat că autoritățile lucrează de mai multe luni cu actorii din domeniu tocmai pentru a preveni astfel de creșteri.
Potrivit ministrului, încă din toamna anului trecut au avut loc discuții tehnice menite să asigure o tranziție liniștită după încheierea schemei de plafonare. În urma acestor pregătiri, există convingerea că piața poate funcționa fără șocuri de preț, iar populația nu va resimți schimbări negative imediat după 1 aprilie.
„Acum știu din timp că la 1 aprilie expiră plafonarea la gaze naturale. Încă din septembrie am făcut mai multe întâlniri tehnice pentru a evita o creștere a prețului în condiții de piață, de la 1 aprilie. Astăzi, la modul în care am făcut aceste setări împreună cu piața, nu ar trebui să existe creșteri ale prețului și sunt aproape convins că nu vom fi în acest scenariu, prin tot ceea ce am făcut”, a spus ministrul Energiei.
În paralel, Ministerul Energiei pregătește un mecanism dedicat protejării consumatorilor vulnerabili, în special pentru sezonul rece, similar celui aplicat în cazul energiei electrice. Acesta ar urma să ofere sprijin persoanelor și gospodăriilor care depind în mod direct de gazele naturale pentru încălzire.
„Luăm în calcul, și acum lucrez împreună cu colegii mei din minister, un mecanism de protejare a consumatorilor vulnerabili pentru perioada sezonului rece, consumatorii de gaze, similar cu cel de la energia electrică”, a completat Ivan.
Bogdan Ivan a precizat însă că există și un scenariu de rezervă
În situația în care factori externi, precum evoluții pe piețele internaționale sau conflicte regionale, ar genera presiuni asupra prețului gazelor, autoritățile iau în calcul o eliminare treptată a plafonării, pe parcursul unui an. O astfel de măsură ar fi aplicată exclusiv dacă România ar fi afectată de evenimente pe care nu le poate controla.
„Atunci luăm în calcul eliminarea într-o formă graduală, pe timp de un an, a acestui plafon. Doar în cazul în care e ceva care vine într-un context internațional. Astăzi, pe datele pe care le am, nu va fi cazul, că noi ne-am făcut organizarea în așa fel încât să nu crească prețul la gaze din aprilie”, a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul a amintit că riscurile pot apărea oricând, de exemplu prin avarierea unor infrastructuri energetice importante din alte state, cu impact asupra întregii regiuni. Chiar și în aceste condiții, Guvernul susține că are pregătite soluții pentru a limita efectele asupra populației și mediului economic.
„Poate să fie bombardată o infrastructură din altă țară, care e magistrală principală, care pune presiune pe toată regiunea. N-am cum să anticipez lucrurile astea, dar și în această situație suntem pregătiți cu un scenariu care să nu aibă un impact agresiv asupra oamenilor și să mergem până în 2027 cu o formă de protecție a consumatorului casnic și a companiilor din România”, a conchis ministrul Energiei.
Criza termică lovește spitalele din București
Unități medicale esențiale din Capitală se confruntă cu probleme grave de încălzire, iar pacienții și personalul medical sunt nevoiți să se bazeze pe aparate electrice improvizate, care pun presiune pe rețeaua de energie. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat că situația este monitorizată permanent, iar controale regulate sunt efectuate pentru a preveni incidente majore.
Trei dintre cele mai afectate spitale sunt Institutul Fundeni, Spitalul C.C. Iliescu și Institutul Oncologic. În aceste unități, încălzirea nu este asigurată prin sistemul centralizat, ci prin aeroterme și aparate de aer condiționat, ceea ce poate suprasolicita rețeaua electrică. Ivan a menționat că verificările rețelei sunt efectuate de două ori pe zi pentru a evita probleme suplimentare.
„Sunt trei spitale care sunt cele mai problematice în momentul de față. Institutul Fundeni, C.C. Iliescu și Institutul Oncologic. Aseară am avut o întâlnire cu ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, în care am dispus mai multe controle ale companiei de distribuție a energiei electrice, pentru că încălzirea în aceste spitale acum se face cu aparate de aer condiționat și cu diferite aeroterme care riscă să supra-solicite rețeaua electrică”, a spus Ivan, la Digi24.
Ministrul a precizat că această criză este agravată de temperaturile scăzute, însă meteorologii anunță o încălzire treptată, care va aduce valorile aproape de media anuală și va reduce presiunea asupra sistemului de încălzire.
”Vom ajunge la temperaturi apropiate de media anuală, adică în jurul temperaturii de 0 grade, și automat nu vor mai fi aceste presiuni și va putea să facă față și actualul sistem mai bine decât o face în aceste zile de ger”.
Problemele din termoficarea bucureșteană nu sunt recente. Infrastructura centralizată, cu aproape 900 km de magistrale principale și 3.000 km de magistrale secundare, nu a beneficiat de investiții semnificative de peste 35 de ani, iar multe cazane au peste 55-60 de ani și funcționează la limita capacității. În ultimele zile, avariile recente au fost reparate, însă aceste soluții rămân insuficiente pentru a preveni crize similare în viitor.
„E o problemă care datează de 35 de ani, că nu s-au investit bani aproape deloc, nici în cazane, nici în rețeaua de termoficare a Bucureștiului, care are 900 de km de magistrale principale și aproape 3000 de km de magistrale secundare”, a spus Bogdan Ivan.
Pentru a evita repetarea situației iarna viitoare, autoritățile pregătesc un act normativ care prevede utilizarea unor sisteme mobile de încălzire și apă caldă pe o perioadă de tranziție de 3–4 ani. Ministrul a subliniat că fără măsuri proactive, Bucureștiul riscă să se confrunte cu aceeași problemă în sezonul rece următor, afectând sănătatea și confortul locuitorilor.
„Începând cu această primăvară, deja am pregătit actul normativ, cu o altă soluție tehnică, prin care putem să avem o perioadă de tranziție de 3-4 ani, cu niște sisteme mobile care să acopere nevoia de apă caldă și anul viitor.
Pentru că dacă nu începem să lucrăm încă de acum, anul viitor va fi același scenariu, cu aceiași actori, cu aceeași poză, și cu oameni care suferă de frig în capitala României. Ceea ce este inadmisibil în anul 2026”, a precizat Bogdan Ivan.
