Ce se întâmplă cu Programul Rabla. Diana Buzoianu: Am trimis un draft de buget către Ministerul Finanțelor

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a trimis recent Ministerului Finanțelor propuneri de buget pentru programele Rabla și baterii de stocare, pentru a obține finanțare. Demersul a fost făcut oficial, la nivel guvernamental, în România, iar răspunsul este așteptat pentru a debloca proiecte importante aflate în derulare.

Ministrul Mediului a trimis la Finanțe propuneri de buget pentru programele Rabla și baterii de stocare

Ministerul Mediului a trimis către Ministerul Finanțelor niște propuneri de buget pentru programe precum Rabla și pentru proiecte de baterii de stocare a energiei verzi. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, așteaptă răspunsul și opinia Ministerului Finanțelor despre aceste propuneri.

Ea a explicat la TVR Info faptul că Ministerul a trimis un proiect de buget care include varianta lor de finanțare, bani pentru programul Rabla și pentru un nou proiect din acest an legat de baterii pentru stocarea energiei (nu pentru panouri fotovoltaice). Ea așteaptă să vadă cât bani pot fi aprobați, ca să poată începe aceste programe, pe care le consideră foarte importante.

Buzoianu a precizat că echipele tehnice ale Ministerului Mediului sunt pregătite să discute oricând cu cei de la Finanțe, mai ales că aceste propuneri țin și de bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și includ proiecte deja începute.

Ea speră ca aprobarea bugetului să nu mai dureze mult, pentru că de acesta depind și proiecte mutate din PNRR, unde lucrările sunt deja în desfășurare. Unele șantiere nu au mai primit bani de 6-7 luni, tocmai pentru că bugetul AFM nu a fost aprobat. Aceste proiecte trebuie finanțate pentru a putea fi finalizate.

„Noi am trimis un draft de buget către Ministerul Finanţelor, care cuprinde scenariul pe care noi l-am propus şi un proiect pentru ”Rabla” şi banii necesari pentru un proiect lansat anul acesta pe zona de baterii, deci nu (panouri – n.r.) fotovoltaice, ci baterii, stocare. Aşteptăm să vedem un punct de vedere de la Ministerul Finanţelor, ca să putem debloca, să vedem care este suma maximală pe care o poate aloca Ministerul Finanţelor şi să putem începe aceste proiecte, care sunt importante, sunt foarte importante.

Noi avem toate echipele tehnice care sunt dispuse să meargă în orice zi să discute şi ne-am arătat disponibilitatea să mergem să avem această discuţie pe bugetul AFM. Eu sper să nu mai dureze foarte mult, nu de alta, dar de bugetul AFM sunt legate inclusiv proiecte mutate de pe PNRR şi care sunt şantiere deschise, atenţie, care de şase luni de zile, şapte luni de zile n-au mai putut să fie plătite pentru că nu puteau să fie plătite până nu era aprobat bugetul AFM, şantiere deschise pe care noi trebuie să le susţinem cu banii necesari, pentru a fi finalizate proiectele. Avem nevoie de aceste proiecte”, a declarat Buzoianu.

Aplicația „Inspectorul Balastierelor” a avut 30.000 de accesări în prima săptămână și a dus la controale și dosare penale în sectorul exploatărilor

Buzoianu a informat că după lansarea aplicației „Inspectorul Balastierelor”, foarte mulți oameni au folosit-o ca să verifice dacă balastierele din zona lor funcționează legal. Ea a explicat faptul că, doar în prima săptămână, au fost aproximativ 30.000 de accesări, iar oamenii au început deja să trimită sesizări și plângeri. Unele dintre acestea au dus la deschiderea unor dosare penale și la trimiterea inspectorilor în control.

Buzoianu a precizat că, în această perioadă, inspectorii de la Apele Române desfășoară controale prioritare pentru a verifica toate balastierele care ar putea depăși zonele aprobate. Potrivit ei, faptul că, folosind imagini din satelit, se poate vedea clar unde firmele aveau voie să extragă balast și unde au extins ilegal activitatea, pe suprafețe mai mari.

Verificările la nivel național au început încă din toamna anului trecut. Dacă înainte se făceau doar 20–50 de controale pe lună, în noiembrie 2025 numărul acestora a crescut la aproximativ 700, a punctat ea.

Ea susține că în acest domeniu există o rețea extinsă de interese („o caracatiță”), în care sunt implicate și persoane cu influență politică. Din verificările făcute, spune ea, aproape toate balastierele mari au legături cu oameni politici, fie la nivel local, fie național. Spune că aceste firme sunt adesea conectate cu persoane aflate în funcții de conducere și că acestea nu doar le protejează, ci sunt chiar direct interesate de afaceri. Din acest motiv, multe balastiere ilegale nu au fost descoperite sau sancționate timp de ani de zile.

„În prima săptămână, în primele şapte zile, au fost 30.000 de accesări, căutări, oameni care au intrat la aplicaţie şi au vrut să vadă dacă balastiera de lângă ei e una legală. Avem plângeri deja făcute, sesizări, care au dus la dosare penale, inspectori care au fost sesizaţi în urma ”Inspectorului balastierelor”.

Avem un control tematic în perioada asta, care este o prioritate în activitatea inspectorilor de la Apele Române, oamenii au ca direcţie să verifice absolut toate balastierele care au perimetre depăşite, pentru că se vede din satelit unde au primit avizul să poată să facă această extragere de balast şi unde şi-au făcut ei, de fapt, pe lângă sau mult mai mare, într-o suprafaţă mult mai mare.

Eu nu am văzut până acum nici o balastieră care era la nivelul acesta (foarte mare – n.r.), care să nu aibă cel puţin 2-3 oameni politici în spate, la nivel local mare sau la nivel naţional. Şi spun asta cu toată asumarea. Firmele care sunt una lângă alta, dacă dai trei clicuri şi faci trei verificări, ai găsit deja legătura cu omul care este în local, care e la conducere în local.

Nu că sunt protejaţi. Sunt, practic, beneficiari direcţi. Sunt beneficiari direcţi, motiv pentru care, ani de zile, nu au fost descoperite, nu au fost văzute aceste balastiere ilegale. Am avut foarte multe cazuri în care, din 3 clicuri distanţă, am descoperit că firmele respective erau conectate, de fapt, cu o grămadă de oameni care erau exact în mijlocul, exact în jurul liderilor de la nivel local politic”, a adăugat Buzoianu.