Legea pensiilor magistraților nu abordează problema de fond a pensiilor speciale
Economistul și consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a declarat recent că legea pensiilor magistraților, promulgată de președintele Nicușor Dan, nu abordează problema de fond a pensiilor speciale și a pensionărilor timpurii în România. Interviul a fost acordat postului Antena 3 CNN.
Potrivit lui Eugen Rădulescu, legea pensiilor magistraților afectează doar o parte restrânsă a beneficiarilor, în special cei care urmează să se pensioneze, fără a modifica pensiile deja în plată. În prezent, aproximativ 8.000–9.000 de magistrați primesc pensii speciale, multe dintre ele ridicate, și niciuna nu va fi diminuată retroactiv.
Economistul a subliniat că există magistrați pensionați la vârste de 48–50 de ani care încasează pensii de aproximativ 5.000 de euro pe lună, nivel considerat extrem de ridicat în contextul unei economii emergente.
„Este într-o țară care nu este nici pe departe foarte bogată. Nicio altă țară din Europa nu are magistrați care să aibă asemenea pensii, nici cele mai bogate țări și atunci era inevitabil ca din punct de vedere al lichidității sociale să fie atenuată puțin această chestiune”, a spus economistul.
Pensiile speciale, o povară asupra bugetului de stat
Eugen Rădulescu a explicat că pensiile speciale se apropie de 1% din PIB, ceea ce creează o povară semnificativă asupra bugetului de stat. În același timp, majoritatea angajaților muncesc până la 65 de ani și primesc pensii bazate pe principiul contributivității, ceea ce accentuează inechitatea socială.
„Este vorba de o lege care rezolvă problema pentru o mică parte a pensiilor speciale. Erau vreo 8.000- 9.000 de magistrați care beneficiau de aceste pensii speciale și care le vor avea în continuare. Sigur, o diminuare a pensiei. Dar nu se atinge nimeni de pensiile în plată în momentul de față. Iar oamenii care sunt la pensie acum, la 48 de ani, la 50 de ani, stau bine mersi pe pensiile foarte mari pe care le au în momentul de față”, a spus consilierul BNR.
Pensionarea timpurie, o problemă încă nerezolvată
Eugen Rădulescu a atras atenția asupra altor categorii profesionale care ies la pensie mult mai devreme, uneori chiar la 42–45 de ani, după doar 20–25 de ani de activitate. Chiar dacă legislația încearcă să închidă treptat aceste „ferestre de oportunitate”, dezechilibrele rămân.
Aceste diferențe accentuează percepția de inechitate între magistrați și cetățenii obișnuiți, care contribuie mult mai mult timp la sistemul public de pensii.
„Marile probleme sunt în celelalte categorii care primesc pensii de la o vârstă foarte fragilă. Sunt domenii întregi în care după 20, poate cel mult 25 de ani, oamenii ies frumos la pensie și avem pensionari de 42, 45 de ani. Sigur că încetul cu încetul unele din aceste ferestre de oportunitate se închid”, a mai spus Rădulescu.
Ce prevede legea pensiilor magistraților
Legea promulgată la 27 februarie de președintele Nicușor Dan prevede:
-
Creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
-
Limitarea pensiei la maximum 70% din ultima indemnizație netă primită;
-
Aplicarea modificărilor doar asupra viitorilor pensionari, fără a afecta pensiile deja în plată.
În ciuda acestor ajustări, Eugen Rădulescu susține că problema majoră rămâne: pensiile mari pentru tinerii pensionari și pensiile speciale acordate la vârste fragede continuă să creeze presiune bugetară și nemulțumire publică.
