Ce nu poate finaliza Guvernul Niculescu în timpul mandatului. Analiza unui expert în energie

Programul de guvernare în domeniul energiei cuprinde obiective privind dezvoltarea capacităților de producție, extinderea posibilităților de stocare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea consumatorilor. Alexandru Ciocan, specialist al organizației Energy Policy Group (EPG), atrage atenția însă că unele dintre investițiile și reformele propuse au termene de realizare mult mai lungi decât perioada în care actualul Executiv își poate exercita mandatul.

Programul Guvernului Niculescu, pus sub lupă de un expert: Investiții majore cu termene mult peste mandat

Potrivit analizei sale, documentul identifică direcții importante pentru sectorul energetic, dar nu stabilește întotdeauna suficient de clar ordinea priorităților. De asemenea, pentru numeroase măsuri nu sunt precizate responsabilitățile instituționale și indicatorii prin care ar putea fi urmărit progresul în perioada următoare.

Evaluarea a fost realizată pe fondul dificultăților cu care se confruntă sectorul energetic, de la costurile ridicate suportate de consumatori și companii până la nevoia de investiții și presiunile asupra competitivității industriei. Specialistul amintește că situația este complicată și de instabilitatea politică din ultimele luni, care a afectat continuitatea procesului decizional.

„România traversează de peste cinci luni o criză guvernamentală, care se suprapune provocărilor persistente din sectorul energetic, în special cele legate de prețurile ridicate ale energiei, competitivitatea industriei și necesitatea accelerării investițiilor. În acest context, formarea unui nou Guvern este esențială pentru depășirea incertitudinii politice și reluarea unui proces decizional cu exercitarea deplină a atribuțiilor executive (…)

Așadar, am analizat capitolul Energie din programul de guvernare, care propune o serie de obiective pentru dezvoltarea sectorului energetic, de la creșterea capacităților de producție și stocare până la modernizarea rețelelor și protecția consumatorilor (…) În ansamblu, programul stabilește direcții de dezvoltare relevante pentru sectorul energetic și propune reforme necesare, însă unele dintre măsurile incluse au un orizont de implementare care depășește cu mult durata actualului mandat. Deși multe măsuri au termene asumate, lipsesc o prioritizare clară a acestora și, în multe cazuri, desemnarea responsabililor și a indicatorilor privind evaluarea progresului în perioada următoare”, mai susține specialistul.

Prețurile la energie și combustibili, o provocare imediată pentru Executiv

Din perspectiva expertului, eforturile Guvernului ar trebui concentrate pe proiectele care pot avansa într-un interval scurt, pe înlăturarea piedicilor administrative și pe aplicarea reformelor deja convenite. Existența strategiilor și a investițiilor planificate nu garantează automat obținerea rezultatelor, mai ales atunci când responsabilitățile sunt distribuite între mai multe instituții și companii.

Pentru gestionarea costurilor ridicate la energie și carburanți, programul propune reguli publice privind momentul introducerii și retragerii intervențiilor pe piața combustibililor. Sunt prevăzute, de asemenea, contracte de furnizare pe termen lung pentru industrie și forme de sprijin adresate consumatorilor vulnerabili.

Impactul acestor instrumente va depinde de modul și de rapiditatea în care sunt puse în practică. În plus, prețurile sunt influențate de evoluții externe, ceea ce limitează capacitatea autorităților de a controla integral costurile și impune prudență în alegerea măsurilor de intervenție.

„Astfel, principala provocare pentru viitorul Guvern nu este lipsa proiectelor sau a strategiilor, ci capacitatea de a transforma angajamentele existente în rezultate concrete pe durata mandatului și, în paralel, de a gestiona criza actuală a prețurilor ridicate la energie și combustibili. Programul răspunde parțial acestei provocări prin criterii publice de activare și dezactivare a intervențiilor pe piața carburanților, contracte pe termen lung pentru industrie și sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili. Evoluția prețurilor rămâne însă influențată în mare măsură de factori externi, iar eficiența acestor măsuri va depinde de rapiditatea implementării și de capacitatea de a evita intervenții care distorsionează piața”, a mai afirmat Ciocan.

Investițiile energetice nu depind exclusiv de deciziile Guvernului

În privința noilor capacități de producție și stocare, analiza evidențiază o diferență între obiectivele înscrise în program și proiectele care pot fi efectiv realizate pe durata mandatului. O parte dintre investițiile enumerate au fost lansate anterior și se află deja în diferite stadii de pregătire sau execuție.

Calendarul acestora este influențat în principal de deciziile investitorilor, de evoluția lucrărilor și de îndeplinirea etapelor tehnice și administrative. Din acest motiv, Alexandru Ciocan consideră importantă separarea rezultatelor care pot fi obținute în perioada mandatului de obiectivele care necesită mai mulți ani pentru a deveni realitate.

„Realizarea acestora depinde în principal de deciziile investiționale ale companiilor și de progresul proiectelor, nu de intervenția directă a Guvernului. Prin urmare, ar fi utilă o distincție mai clară între capacitățile care urmează să fie puse în funcțiune în perioada mandatului și contribuția efectivă a Guvernului la realizarea acestora”, consideră Alexandru Ciocan.

Un alt factor este distribuirea atribuțiilor între autoritățile de reglementare, ministere, administrațiile locale și operatorii economici. În lipsa unei coordonări eficiente, măsurile care necesită intervenția mai multor instituții pot avansa mai greu, chiar dacă există obiective și termene prevăzute în documentele oficiale.

Ce spune despre Transelectrica și Transgaz

Reducerea timpului necesar racordării la rețea și schimbarea regulilor de alocare a capacității sunt exemple de măsuri care intră în principal în responsabilitatea ANRE și a operatorilor de rețea. Potrivit analizei, unele dintre reformele asociate acestor obiective au fost deja demarate.

„De exemplu, reducerea duratei de racordare și modificarea mecanismelor de alocare a capacității țin în principal de competențele ANRE și ale operatorilor de rețea, unele dintre aceste reforme fiind deja inițiate. În mod similar, dezvoltarea rețelelor de transport și a interconectărilor este realizată de Transelectrica și Transgaz, în baza unor planuri multi-anuale de investiții, unele proiecte fiind incluse și pe listele europene PCI/PMI. În acest context, programul ar fi trebuit să evidențieze mai clar modul în care Guvernul intenționează să coordoneze instituțiile implicate, să accelereze procedurile de autorizare și să faciliteze finanțarea investițiilor. Având în vedere durata limitată a mandatului, rezultatele ar trebui evaluate în raport cu progresele concrete realizate în implementarea acestor proiecte, nu exclusiv prin atingerea unor obiective care depind de calendare investiționale multianuale”, se arată în analiza de specialitate.

Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, investiții cu orizont îndelungat

Durata de realizare a proiectelor reprezintă un alt punct analizat de specialist. Centralele de stocare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz sunt incluse în programul de guvernare, însă pregătirea și implementarea lor se întind pe perioade care depășesc mandatul actualului Executiv.

Pentru aceste investiții, etapele următoare presupun continuarea pregătirilor tehnice și administrative. În condițiile în care anumite studii și proceduri premergătoare nu sunt încheiate, posibilitatea începerii lucrărilor în perioada mandatului rămâne legată de ritmul în care sunt rezolvate aceste cerințe.

Situația este diferită pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și pentru parcurile fotovoltaice dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia. Aceste proiecte sunt deja în curs, iar companiile implicate au responsabilitatea principală pentru realizarea investițiilor. În cazul lor, intervenția autorităților vizează asigurarea condițiilor necesare continuării lucrărilor și rezolvarea eventualelor obstacole administrative sau de reglementare.

„Programul include proiecte de stocare prin pompaj, precum Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, al căror orizont de implementare depășește cu mult durata actualului mandat. Chiar și într-un scenariu optimist, contribuția Guvernului s-ar putea limita la avansarea etapelor pregătitoare și, eventual, la demararea lucrărilor pentru unele dintre aceste proiecte, în condițiile în care anumite studii tehnice și proceduri premergătoare investițiilor nu sunt încă finalizate.

În același timp, proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau punerea în funcțiune a parcurilor fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia sunt deja în curs de dezvoltare, responsabilitatea implementării revenind în principal companiilor. Rolul Guvernului este, în aceste cazuri, mai degrabă acela de a asigura condițiile necesare derulării investițiilor și de a elimina eventualele blocaje administrative sau de reglementare”,  susține Ciocan.

Sprijinul pentru consumatori și reformele din termoficare

Programul cuprinde și măsuri privind eficiența energetică și protejarea persoanelor vulnerabile. Totuși, unele inițiative continuă procese deja asumate, între care dezvoltarea mecanismelor de sprijin direcționat și operaționalizarea ghișeelor de eficiență energetică.

O altă temă identificată în analiză privește relația dintre Planul Social pentru Climă și ETS2, sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii care urmează să se aplice unor sectoare suplimentare. În condițiile în care România a susținut amânarea implementării ETS2, specialistul consideră necesară precizarea modului în care vor fi corelate calendarul acestui sistem, pregătirea intervențiilor sociale și finanțarea lor.

Pentru termoficare, documentul pune accentul în special pe finanțarea investițiilor. Potrivit analizei, abordarea reformelor economice și instituționale necesare menținerii sustenabilității sistemelor ar trebui să fie mai clară.

„O neclaritate privește Planul Social pentru Climă, prezentat drept prioritate, în condițiile în care România a susținut amânarea implementării ETS2. Este necesară clarificarea modului în care Guvernul intenționează să coreleze calendarul ETS2 cu pregătirea și finanțarea măsurilor din Planul Social pentru Climă, având în vedere legătura dintre cele două instrumente.

În cazul termoficării, accentul este pus preponderent pe finanțarea investițiilor, fără o abordare suficient de clară a reformelor economice și instituționale necesare pentru asigurarea sustenabilității sistemelor. În contextul guvernanței sectorului și al accelerării investițiilor, programul propune măsuri utile, dar care ar necesita o prioritizare mai riguroasă. Elaborarea unui Pact Energetic Național reprezintă o inițiativă binevenită, care ar putea contribui la asigurarea continuității politicilor energetice, indiferent de schimbările guvernamentale.

Totuși, acesta ar trebui corelat cu documentele strategice existente, în special cu Strategia Energetică a României, PNIESC și Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050, pentru a evita suprapunerea obiectivelor și introducerea unor angajamente divergente”, notează sursa citată.

Energy Policy Group este o organizație independentă, non-profit, înființată la București în 2014. Activitatea sa vizează politicile energetice și climatice, analiza piețelor și tranziția energetică.