Semnal de alarmă de la vârful sistemului financiar. Viitoarele crize ar putea izbucni și evolua mult mai rapid

Băncile centrale vor continua să aibă un rol esențial în gestionarea crizelor financiare, însă următoarele episoade de turbulență ar putea fi mai dificil de controlat. Nivelul ridicat al datoriei publice, influența tot mai mare a instituțiilor financiare nebancare și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii complică intervențiile autorităților monetare, avertizează Pablo Hernández de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), potrivit Reuters.

Datoriile publice ridicate complică intervențiile băncilor centrale

Pablo Hernández de Cos a declarat luni, la Viena, că experiența crizelor traversate în ultimele două decenii a demonstrat importanța intervenției rapide a băncilor centrale atunci când piețele financiare se confruntă cu turbulențe.

Contextul în care ar putea izbucni următoarea criză este însă diferit. În numeroase economii, datoria publică se află în apropierea celor mai ridicate niveluri înregistrate după cel de-Al Doilea Război Mondial. În același timp, deficitele bugetare se mențin ridicate, iar presiunile asupra finanțelor publice sunt așteptate să continue.

În aceste condiții, băncile centrale ar putea avea dificultăți în a stabili dacă problemele apărute pe piețe reprezintă disfuncționalități care justifică o intervenție sau reflectă îngrijorări legitime ale investitorilor privind situația finanțelor publice.

„Dacă disfuncționalitățile pieței amenință stabilitatea financiară sau transmisia monetară, băncile centrale trebuie să intervină”, a declarat Hernández de Cos.

„Dar atunci când datoria este mare și nevoile de finanțare publică sunt mari, chiar și o operațiune bine concepută poate fi interpretată printr-o lentilă fiscală.”

Avertismentul vine într-o perioadă în care randamentele obligațiunilor au înregistrat creșteri puternice pe piețele internaționale. În Europa, diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane a atras din nou atenția investitorilor asupra riscurilor de pe piața datoriilor suverane, notează Reuters.

Fondurile de investiții și de pensii au o influență tot mai mare

O altă schimbare importantă este reprezentată de extinderea instituțiilor financiare nebancare. Fondurile speculative, fondurile de pensii și administratorii de active au ajuns să dețină cantități importante de datorie publică.

În perioade normale, aceste instituții contribuie la lichiditatea piețelor. În momente de stres financiar, însă, folosirea efectului de levier și dependența de finanțarea de pe piață pot amplifica problemele.

Hernández de Cos a indicat drept exemple turbulențele produse pe piața titlurilor Trezoreriei SUA în martie 2020 și criza de pe piața obligațiunilor guvernamentale britanice din 2022.

În opinia sa, modul în care Banca Angliei a intervenit în 2022 poate reprezenta un model pentru folosirea achizițiilor de active în perioade de criză.

Limitarea clară a perioadei și volumului achizițiilor, alături de mecanisme transparente de comunicare și guvernanță, a funcționat în acel episod. Șeful BRI avertizează însă că, în cazul unei crize mai ample și de durată, „un astfel de angajament ar putea să nu fie credibil”.

Inteligența artificială și rețelele sociale pot accelera următoarele crize

Schimbările tehnologice reprezintă o altă provocare pentru autorități. Serviciile bancare online permit transferarea și retragerea banilor într-un timp foarte scurt, iar informațiile se propagă aproape instantaneu prin intermediul rețelelor sociale.

Hernández de Cos avertizează că serviciile bancare digitale, rețelele sociale, monedele stabile și inteligența artificială ar putea crește viteza cu care se dezvoltă viitoarele crize financiare.

Retragerile rapide de bani și răspândirea informațiilor, inclusiv a dezinformării, pot determina autoritățile să fie nevoite să reacționeze mult mai repede decât în trecut.

Șeful BRI consideră că instituțiile financiare nebancare și tehnologiile financiare emergente au nevoie de o reglementare mai strictă, astfel încât să fie limitate riscurile și să fie păstrată eficiența instrumentelor pe care băncile centrale le au la dispoziție în situații de criză.

„Băncile centrale au un rol cheie de jucat, dar la fel au și autoritățile de reglementare și guvernele”, a declarat Hernández de Cos, subliniind și importanța „cooperării globale”.

Un alt instrument important îl reprezintă liniile de swap dintre băncile centrale, prin care instituțiile monetare își pot furniza reciproc lichiditate atunci când apar tensiuni severe în sistemul financiar.

„Liniile de swap ale băncilor centrale rămân esențiale pentru stabilizarea sistemului financiar global în perioadele de dificultăți acute”, a declarat șeful BRI.