Boom-ul inteligenței artificiale alimentează inflația. Cine riscă să plătească prețul

Expansiunea accelerată a inteligenței artificiale complică eforturile Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a reduce inflația. Investițiile uriașe realizate de companiile tehnologice stimulează cererea și exercită presiuni asupra prețurilor, în timp ce majorarea dobânzilor riscă să afecteze în special gospodăriile, întreprinderile mici și sectoarele economice dependente de credite. Oficialii Fed analizează posibilitatea unor noi creșteri ale dobânzilor, deși efectele acestora ar putea fi resimțite inegal în economie, potrivit Reuters.

Expansiunea inteligenței artificiale complică lupta împotriva inflației

Dezvoltarea rapidă a industriei inteligenței artificiale reprezintă o provocare tot mai importantă pentru politica monetară americană. Companii precum Amazon, Apple și Anthropic continuă să investească masiv, în ciuda costurilor ridicate de finanțare, ceea ce limitează eficiența majorărilor de dobândă aplicate de Rezerva Federală.

Economiștii avertizează că aceste investiții susțin cererea și contribuie la menținerea presiunilor inflaționiste. În același timp, firmele care depind de împrumuturi bancare și consumatorii care utilizează credite sunt mult mai vulnerabili la înăsprirea condițiilor de finanțare.

Nela Richardson, economist-șef al ADP, consideră că readucerea inflației la obiectivul de 2% rămâne posibilă, însă opțiunile Fed sunt din ce în ce mai limitate.

„Există căi prin care se poate ajunge acolo. Doar că nu toate căile sunt disponibile”, a declarat Richardson, referindu-se la obiectivul de inflație pe care banca centrală nu l-a mai atins de peste cinci ani.

Aceasta a explicat că piața imobiliară este deja slăbită, iar creșterile salariale nu sunt considerate în prezent o sursă importantă de inflație.

În consecință, eventualele majorări suplimentare ale dobânzilor ar putea afecta în special întreprinderile mici, consumatorii care depind de carduri de credit și împrumuturi, dar și piețele financiare.

Fed pregătește o nouă decizie privind dobânzile

Rezerva Federală urmează să se reunească în perioada 27-28 octombrie, iar așteptările sunt ca dobânda de referință să fie menținută în intervalul 3,75%-4,00%.

Cu toate acestea, oficialii instituției consideră că ar putea fi necesare noi majorări pentru reducerea inflației și discută atât ritmul, cât și amploarea acestora.

Președintele Fed, Kevin Warsh, a recunoscut recent, în cadrul unei reuniuni a Fondului Monetar Internațional desfășurate în Thailanda, că investițiile în inteligența artificială reprezintă un șoc pentru cerere și prețuri.

Deși industria ar putea genera creșteri importante ale productivității pe termen lung, efectele imediate complică procesul de stabilizare a prețurilor.

Potrivit estimărilor prezentate de Reuters, investițiile din domeniul inteligenței artificiale ar putea ajunge anul viitor la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 3% din produsul intern brut al Statelor Unite.

Warsh a susținut anterior că reducerea inflației la 2% nu ar trebui să necesite afectarea pieței muncii. Totuși, economiștii cer explicații suplimentare privind mecanismele prin care dobânzile mai mari ar putea încetini creșterea prețurilor fără consecințe importante pentru ocuparea forței de muncă.

Charles Evans, fost președinte al Rezervei Federale din Chicago, a atras atenția că riscurile asociate majorării dobânzilor sunt bine cunoscute și că afirmațiile privind posibilitatea reducerii inflației fără creșterea șomajului necesită clarificări.

Companiile mici și consumatorii ar putea suporta cele mai mari costuri

Una dintre principalele probleme identificate de economiști este diferența dintre capacitatea de finanțare a marilor companii tehnologice și cea a întreprinderilor obișnuite.

În timp ce firmele din industria AI dispun de resurse financiare considerabile și continuă să investească, întreprinderile mici și mijlocii sunt nevoite să își reducă investițiile atunci când dobânzile cresc.

Situația este asemănătoare în cazul gospodăriilor care utilizează împrumuturi sau carduri de credit pentru finanțarea cheltuielilor curente.

Președinta Rezervei Federale din Cleveland, Beth Hammack, a explicat că scopul politicii monetare nu este oprirea creșterii economice, ci temperarea acesteia până la un nivel compatibil cu stabilitatea prețurilor.

„Îmi place creșterea economică… Nu încerc să opresc creșterea. Încerc doar să o temperez puțin, astfel încât economia să avanseze într-un ritm care să nu genereze presiuni prea mari asupra prețurilor”, a declarat Hammack pentru Reuters.

Potrivit acesteia, evoluțiile mai moderate ale pieței bursiere și încetinirea activității în sectoarele care nu beneficiază direct de expansiunea AI ar putea contribui la reducerea inflației.

Piața muncii din SUA rămâne stabilă, dar apar noi riscuri

Un element care a oferit Fed încredere în capacitatea de a majora dobânzile fără efecte economice majore este rezistența pieței muncii.

Rata șomajului din Statele Unite s-a menținut între 4% și 4,3% timp de peste doi ani, inclusiv în perioada în care inflația a scăzut de la nivelurile ridicate înregistrate după pandemia de COVID-19.

Această situație a fost favorizată de reticența companiilor de a renunța la angajații recrutați cu dificultate în timpul pandemiei, dar și de politicile de imigrație ale administrației Donald Trump, care au limitat creșterea forței de muncă.

Totuși, stabilitatea pieței muncii înseamnă și că unul dintre mecanismele tradiționale de temperare a inflației, reducerea consumului ca urmare a creșterii șomajului, ar putea avea un rol mai redus.

Oficiali ai Fed, printre care Tom Barkin, președintele Rezervei Federale din Richmond, și Alberto Musalem, președintele Rezervei Federale din St. Louis, consideră că inflația poate fi redusă fără afectarea puternică a locurilor de muncă și a consumului.

Aceștia susțin că o politică monetară credibilă ar putea determina companiile și gospodăriile să își tempereze așteptările privind salariile și prețurile.

Investițiile în centrele de date susțin cererea și majorările de prețuri

Expansiunea inteligenței artificiale nu avantajează doar marile companii tehnologice. Cererea pentru construirea centrelor de date și pentru echipamentele necesare funcționării acestora stimulează activitatea unui număr mare de furnizori.

Christopher Gorman, directorul general al KeyCorp, a declarat în cadrul unei conferințe economice că multe companii continuă să înregistreze comenzi importante și pregătesc noi investiții.

Potrivit acestuia, reprezentanții mediului de afaceri menționează riscurile asociate politicilor de imigrație și taxelor vamale, dar vorbesc în același timp despre rezultatele bune ale companiilor și despre planurile de extindere și majorare a prețurilor.

Această evoluție sugerează că presiunile inflaționiste generate de dezvoltarea AI se pot transmite și către alte domenii ale economiei.

Scăderea prețului petrolului ar putea ajuta la reducerea inflației

Pe lângă politica monetară, evoluția inflației americane ar putea fi influențată și de factori externi.

O eventuală soluționare a războiului din Iran, care ar determina scăderea prețurilor petrolului, ar putea reduce presiunile asupra costurilor. De asemenea, oprirea introducerii unor noi taxe vamale sau încetinirea ritmului de construire a centrelor de date ar putea contribui la temperarea inflației.

Juhi Dhawan, strateg macroeconomic la Wellington Management, a atras atenția că și modificările fiscale ar putea avea un efect de reducere a cererii. Printre acestea se numără diminuarea unor beneficii publice de sănătate și expirarea unor facilități fiscale evaluate la aproximativ 0,5% din PIB.

Cu toate acestea, revenirea inflației la obiectivul de 2% ar putea presupune costuri importante pentru sectoarele economice care nu beneficiază de investițiile în inteligența artificială.

Dhawan a avertizat că profiturile companiilor ar putea fi mai reduse anul viitor, iar persoanele cu venituri mici prezintă deja semne că își vor limita cheltuielile.

În opinia sa, inflația s-ar putea tempera dacă piața imobiliară și construcțiile din afara sectorului centrelor de date vor înregistra noi scăderi, iar costurile de finanțare vor deveni prea ridicate pentru numeroase companii.

În cazul consumatorilor, vulnerabilitatea este accentuată de stagnarea salariilor reale, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare nu înregistrează o îmbunătățire semnificativă.

Astfel, deși inteligența artificială continuă să atragă investiții record, eforturile Fed de a limita inflația riscă să afecteze mai puternic restul economiei americane decât companiile aflate în centrul expansiunii tehnologice.