Ce înseamnă tăierea numărului inspectorilor de muncă. Riscuri pentru piața muncii și mediul de afaceri. Ministrul Manole: O prostie

Ministrul Muncii, Florin Manole, avertizează că reducerea numărului de inspectori de muncă riscă să afecteze aplicarea legii în economie. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței The Economist Romania Government Roundtable, unde oficialul a criticat măsurile de austeritate adoptate recent de Guvern.

Reducerea inspectorilor de muncă, criticată de ministru

Ministrul Muncii a atras atenția asupra unei scăderi semnificative a numărului de inspectori de muncă, în special în București, unde se concentrează cea mai mare parte a activității economice din România.

„În Capitala României, București, unde sunt cei mai mulți angajatori și cei mai multi angajați, avem o scădere a numărului de inspectori de muncă cu 50% în ultimii 20 de ani. Adică avem cu 50% mai puțini paznici ai regulilor în economie, decât aveam acum 20 de ani. Și pentru ca lucrurile sa evolueze în mai rău, ni se cere să mai tăiem 10% din ei. Eu cred că e o prostie”, a declarat miercuri ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, la conferința The Economist Romania Government Roundtable.

Potrivit acestuia, reducerea suplimentară a personalului ar putea slăbi capacitatea statului de a controla respectarea legislației muncii.

Impact asupra mediului de afaceri: risc de scădere a controlului

Ministrul a avertizat că diminuarea numărului de inspectori ar avea efecte directe asupra modului în care sunt respectate regulile în economie.

„Asta ar face ca în realitate, în concret, în București, nicio firmă serioasă și niciun antreprenor onest să nu mai aibă așteptarea ca Inspecția Muncii să-i prindă și să-i pedepsească pe cei care încalcă regulile. Asta ar fi o veste foarte proastă pentru economie. Dar, sigur exista un larg consens în societate că trebuie să tăiem fără cap și fără coadă 10% de peste tot. Eu cred că e o prostie. Pierdem în Inspecția Muncii în 20 de ani 50% dintre inspectori este o situație concretă, sunt cifre sunt date. Mai tăiem 10%, mai puțin cu 10% șanse să aplicăm legea”, a declarat ministrul Muncii.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre reducerea economiei informale și rolul digitalizării.

Ministrul a subliniat că, în ciuda progresului tehnologic, munca la negru nu a dispărut, inclusiv în sectoarele moderne.

„Economia informală se manifestă conform evidențelor, statisticilor și rezultatelor controalelor și în zona economiei digitale. Ne-am fi așteptat ca progresul, munca pe platforme (n.a. platforme digitale) să însemne mai puțină fraudă, mai puțină muncă la negru. Nu este așa. Cele mai mari cauze, cele mai mari situații de economie informală și de amenzi le-a dat Inspecția Muncii în România către lucrători pe platforme, deci către new economy. Asta ne arată că frauda nu ține cont de gradul de sofisticare al sectorului economic”, a spus Manole.

Oficialul a precizat că soluțiile includ și modificări legislative, în contextul în care România trebuie să transpună o directivă europeană privind munca pe platformele digitale.

Reforma administrației: zeci de mii de posturi vizate

Criticile ministrului vin în contextul măsurilor adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care prevăd reducerea cheltuielilor de personal în administrația publică.

Planul include:

-eliminarea a peste 45.600 de posturi din administrația locală
-dintre acestea, aproximativ 12.800 sunt ocupate
-reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel național

În administrația locală, autoritățile pot reduce fie numărul de angajați, fie cheltuielile salariale, însă din 2027 reducerea personalului va deveni obligatorie.

De asemenea, reforma include:

-diminuarea unor sporuri
-modificări privind pensionarea militarilor
-schimbări în achizițiile publice și regimul sancțiunilor

Declarațiile ministrului Muncii evidențiază tensiunea dintre nevoia de reformă bugetară și necesitatea menținerii capacității instituțiilor de control. În condițiile în care economia informală rămâne ridicată, reducerea personalului din Inspecția Muncii ar putea afecta direct aplicarea legislației și echilibrul din piața muncii.

Ce înseamnă reducerea inspectorilor de muncă pentru economie

Reducerea personalului din Inspecția Muncii are implicații directe asupra funcționării pieței muncii, în special într-un context în care economia informală rămâne ridicată.

Datele arată că numărul inspectorilor a scăzut deja semnificativ în ultimele două decenii, ceea ce limitează capacitatea statului de a verifica respectarea legislației. O reducere suplimentară poate duce la:

• creșterea muncii la negru
• diminuarea controalelor asupra angajatorilor
• competiție neloială între firme

În același timp, digitalizarea economiei nu a redus fraudele, ci le-a mutat inclusiv în zonele noi, precum munca pe platforme digitale.

În acest context, echilibrul dintre reducerea cheltuielilor publice și menținerea capacității instituțiilor de control devine esențial pentru stabilitatea economică.

Impactul reducerii inspectorilor de muncă

Factor	Situație actuală	Risc
Număr inspectori	-50% în 20 ani	scădere control
Reducere propusă	-10%	risc suplimentar
Economie informală	ridicată	creștere
Digitalizare	insuficientă	fraude persistente
Aplicare lege	slăbită	impact economic