Ce arată cifrele Comisiei Europene despre România și fondurile UE. Acuzații și replici între PSD și PNL

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că ritmul de absorbție a fondurilor europene a crescut semnificativ în perioada Guvernului Bolojan, comparativ cu datele aferente Guvernului Ciolacu. Potrivit acestuia, România ar fi ajuns, pentru prima dată, printre statele cu cele mai bune rezultate din Uniunea Europeană la absorbția fondurilor de coeziune.

Fondurile europene, motiv de dispută între politicieni: Oare de-asta a fost demis PSD

Mai exact, Mureșan a transmis, sâmbătă, că datele prezentate de Comisia Europeană indică o diferență importantă între cele două perioade de guvernare. El a afirmat că, la finalul anului 2024, România se afla sub media Uniunii Europene în ceea ce privește absorbția fondurilor europene nerambursabile.

„Oare de-asta a fost demis de PSD? Guvernul Bolojan a adus România, în premieră, printre statele fruntaşe la absorbţia fondurilor europene. Tabelul Comisiei Europene arată foarte clar cât de jos se situa România la finalul anului 2024 (în timpul Guvernului Ciolacu), sub media Uniunii Europene, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene de coeziune”, a scris pe Facebook Siegfried Mureșan, distribuind tabelul menționat.

Diferențe prezentate între ritmurile de absorbție

Europarlamentarul liberal a susținut că același set de date arată o accelerare a absorbției în perioada următoare, România depășind media europeană în timpul Guvernului Bolojan.

„În anul 2024, Guvernul Ciolacu a avut o absorbţie efectivă (fără prefinanţare) de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile (în medie, 50 de milioane de euro/lună). În doar primele 6 luni din 2026, Guvernul Bolojan a avut o absorbţie efectivă de 2,3 miliarde de euro (în medie, 383 de milioane de euro/lună). Vorbim, aşadar, despre o creştere de aproape 8 ori a ratei efective de absorbţie”, a punctat Mureșan.

Potrivit datelor invocate de acesta, la finalul anului 2024, România avea o rată de absorbție efectivă, inclusiv prefinanțarea, de 2%, în timp ce media Uniunii Europene era de 2,7%.

Disputa politică privind fondurile europene

Declarațiile lui Siegfried Mureșan apar în contextul unor critici politice legate de gestionarea fondurilor europene și a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Fostul premier Marcel Ciolacu, în prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, i-a acuzat vineri pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru că ar fi responsabili pentru întârzieri legate de proiectele din PNRR. Acesta a susținut că întârzierea transmiterii celor șapte proiecte esențiale către Parlament ar avea consecințe financiare pentru România.

În replică, Siegfried Mureșan a afirmat anterior că dezvoltarea economică nu poate fi susținută prin creșterea cheltuielilor pentru consum, ci prin investiții care să sprijine competitivitatea economiei.

Poziția lui Mureșan privind direcția economică

Europarlamentarul PNL a declarat că susținerea întreprinderilor și menținerea unui echilibru comercial reprezintă elemente importante pentru dezvoltarea economică. Potrivit acestuia, bunăstarea nu poate fi menținută printr-un model bazat pe majorarea consumului finanțat din bani publici, deoarece acesta ar contribui la creșterea importurilor și la ignorarea producătorilor și antreprenorilor autohtoni.

Mureșan a susținut că investițiile în competitivitatea țării, sprijinirea companiilor românești și consolidarea echilibrului economic sunt direcții necesare pentru dezvoltarea pe termen lung.

Europarlamentarul a mai precizat că situația s-ar fi modificat ulterior, susținând că România a ajuns la o rată de absorbție efectivă de 24,6%, comparativ cu o medie europeană de 17,8%.

„La finalul anului 2024, România avea o rată de absorbție efectivă (cu tot cu prefinanțare) de 2%, în timp ce media UE era de 2,7%.
Astăzi, România are o rată de absorbție efectivă de 24,6%, în timp ce media UE este de doar 17,8%”, a concluzionat europarlamentarul.