Decizia CCR și efectele asupra cadrului legal
Curtea Constituțională a analizat dispozițiile art. 6 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2016, actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea DIICOT. În urma deliberărilor, CCR a stabilit că textul legal poate rămâne în vigoare doar cu aplicarea unor condiționări stricte.
În comunicatul oficial al instituției se arată:
„Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.6 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în măsura în care retragerea avizului conform al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se realizează cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art.6 din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare”.
Problema ridicată: încetarea activității polițiștilor din structurile DIICOT
Normele contestate prevăd că retragerea avizului procurorului-șef DIICOT are ca efect încetarea activității ofițerului sau agentului de poliție judiciară din structurile specializate ale DIICOT, fie ele centrale sau teritoriale.
Conform CCR, această formulare produce efecte imediate asupra carierei polițistului, fără să fie dublată de un cadru procedural clar.
Judecătorii arată că procedura din ordonanță încalcă prevederile constituționale, deoarece:
„nu creează cadrul clar, predictibil şi lipsit de echivoc cu privire la condiţiile şi procedura referitoare la eliberarea în/din funcţiile structurilor de poliţie judiciară a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară care îşi desfăşoară activitatea în cadrul DIICOT”, conform art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2016.
CCR: Statutul polițistului judiciar nu poate fi modificat prin proceduri neclare
Curtea subliniază că funcția de polițist judiciar presupune un statut special, atribuții distincte și subordonare față de procuror, motiv pentru care schimbările trebuie să respecte rigoarea Constituției.
În comunicatul CCR se menționează:
„Curtea a reţinut că dobândirea calităţii de organ de cercetare al poliţiei judiciare, promovarea şi eliberarea în/din această funcţie nu poate deroga de la exigenţele constituţionale relevate în jurisprudenţa sa referitoare la statutul poliţistului, desemnarea în această funcţie implicând o modificare a raportului de serviciu al poliţistului, ce se manifestă prin atribuţiile specializate circumscrise efectuării activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală, prin subordonarea faţă de procuror, şi elemente de salarizare specifice”.
