CCR ar putea declara constituțional proiectul privind pensiile speciale SURSE

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților. Decizia este așteptată cu tensiune, în condițiile unor presiuni politice și instituționale majore.

Ședința CCR a fost convocată la solicitarea expresă a premierului Ilie Bolojan

Potrivit informațiilor disponibile, judecătorii Curții Constituționale (CCR) au acceptat să se reunească pe 28 decembrie, deși se află în vacanță judiciară. Inițial, pronunțarea fusese stabilită pentru luna ianuarie, însă premierul a cerut urgentarea deciziei, astfel încât eventualele modificări să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Surse apropiate situației indică existența unor presiuni puternice exercitate asupra judecătorilor CCR, atât din zona politică, cât și din interiorul sistemului de justiție. Aceste presiuni ar fi dus la discuții tensionate și la dificultăți majore în formarea unei majorități clare pentru pronunțarea unei decizii.

Votul din interiorul Curții Constituționale ar putea fi extrem de strâns

Conform acelorași surse, există posibilitatea ca proiectul privind pensiile speciale ale magistraților să fie declarat constituțional cu o majoritate minimă, de tip 5 la 4 sau 6 la 3. O astfel de împărțire ar reflecta diviziunile interne existente în cadrul Curții.

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea de modificare a pensiilor de serviciu, susținând că aceasta ar afecta independența justiției și ar elimina, în fapt, pensia de serviciu pentru magistrați. Decizia de sesizare a fost adoptată în unanimitate, de toți cei 102 judecători prezenți.

Sesizarea Înaltei Curți a fost formulată ulterior momentului în care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru cea de-a doua variantă a proiectului legislativ privind reforma pensiilor speciale.

Proiectul prevede modificări majore privind cuantumul, vechimea și vârsta de pensionare

Potrivit noilor prevederi, pensia magistraților ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, vechimea necesară ar crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare ar urma să urce treptat de la 48–50 de ani la 65 de ani.

Legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare a magistraților ar urma să crească gradual, cu câte un an, până la atingerea pragului de 65 de ani în 2042.

CCR a amânat deja pronunțarea după solicitarea unor date comparative din Uniunea Europeană

Curtea Constituțională a analizat sesizarea pe 10 decembrie, dar a decis amânarea pronunțării pentru 28 decembrie. La ședința anterioară, judecătorii au solicitat informații suplimentare privind reglementările din alte state membre ale Uniunii Europene referitoare la pensionarea magistraților, date care urmează să fie analizate la reuniunea de duminică.

Aceasta este a doua ocazie în care Curtea Constituțională se pronunță asupra unui proiect de lege inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care vizează reforma pensiilor speciale din sistemul judiciar.