CCR a invalidat legea pensiilor magistraților. Bolojan știa: Consiliul Legislativ i-a spus dinainte

Curtea Constituțională a respins legea pensiilor magistraților pe 20 octombrie, motivând că Guvernul a grăbit procedura de obținere a avizului consultativ al CSM, avertisment semnalat încă din 29 august de Consiliul Legislativ, care atrăgea atenția asupra riscului ca legea să fie declarată neconstituțională dacă pașii procedurali nu erau respectați.

Executivul a grăbit procedura legată de obținerea avizului consultativ al CSM

Curtea Constituțională a respins legea pensiilor magistraților, invocând tocmai încălcarea procedurii legate de obținerea avizului consultativ al CSM – aspect asupra căruia Consiliul Legislativ avertizase încă dinainte.

Decizia Curții vine ca o confirmare directă a observațiilor făcute de Consiliul Legislativ, care subliniase că Executivul a grăbit procedura, asumându-și răspunderea înainte de expirarea termenului legal pentru aviz.

În avizul negativ emis pe 29 august, Consiliul Legislativ avertiza că omiterea completării procedurii legale cu CSM putea compromite întreaga lege, expunând-o riscului de a fi declarată neconstituțională.

Hotărârea CCR din 20 octombrie a venit să confirme această constatare, blocând aplicarea legii înainte ca aceasta să intre în vigoare.

Curtea, fără a analiza fondul reformei pensiilor, a identificat un viciu extrinsec, lăsând astfel în plan secund dezbaterea asupra parametrilor sistemului. Prin această abordare, instanța a mutat accentul de pe conținutul legii pe respectarea riguroasă a pașilor procedurali ai procesului legislativ.

Documentația Guvernului nu proba existența/expirarea termenului de 30 de zile pentru avizul CSM

Consiliul Legislativ a subliniat, în avizul său negativ, că Executivul nu a demonstrat nici primirea, nici depășirea termenului legal de 30 de zile pentru avizul CSM asupra formei asumate. Această omisiune, a arătat forul, crea un risc evident de respingere a legii din cauza nerespectării procedurii constituționale.

Potrivit Consiliului Legislativ, procedura de angajare a răspunderii nu poate înlocui etapele premergătoare impuse de lege, iar faptul că avizul CSM are doar rol consultativ nu scutește Guvernul de respectarea termenului legal de așteptare.

Prin urmare, Consiliul a apreciat că procedura în cauză rămâne expusă unui posibil verdict de neconstituționalitate.

Avertismentul transmis a evidențiat că, dacă legea ar fi adoptată fără corectarea acestei deficiențe, întreaga procedură ar risca să fie anulată din cauza viciului procedural.

Evenimentele care au urmat au demonstrat exact corectitudinea acestei anticipări.

Încălcarea cadrului legal afectează regularitatea procesului de legiferare

Curtea a constatat că Executivul a trecut cu vederea prevederile legale referitoare la solicitarea și primirea avizului CSM pentru varianta legii asupra căreia și-a asumat răspunderea.

Chiar și în situația existenței unui aviz consultativ, nerespectarea acestei proceduri compromite integritatea procesului legislativ și expune legea riscului de a fi declarată neconstituțională în întregime.

Practic, CCR a aliniat concluzia sa cu observațiile formulate anterior de Consiliul Legislativ.

Firul comun rămâne încălcarea „condiției prealabile”, un viciu care afectează întreaga procedură, fără a ține cont de relevanța sau substanța măsurilor avansate.

Guvernul a ales să își angajeze răspunderea pe text

Consiliul Legislativ a atras atenția, încă din 29 august, asupra riscului ca legea să fie declarată neconstituțională din cauza absenței avizului CSM.

Guvernul a decis rapid să își asume răspunderea pe proiect, fără să respecte termenul legal de așteptare. Ulterior, pe 20 octombrie, CCR a constatat viciul procedural și a blocat aplicarea legii.

Singura soluție este să se trimită din nou proiectul pentru aviz, să se respecte integral termenul legal și să se reia procedura legislativă fie pe calea parlamentară obișnuită, fie printr-o nouă angajare a răspunderii, dar numai după ce etapa CSM a fost încheiată corespunzător.

Coaliția se reunește azi, 21 octombrie

Astăzi, de la ora 14:00, coaliția de guvernare se întrunește pentru o ședință, ca urmare a respingerii de către judecătorii Curții Constituționale a reformei pensiilor magistraților, hotărâre care a ridicat semne de întrebare asupra mandatului premierului Ilie Bolojan.

Liderii trebuie să decidă și soarta alegerilor din București, pentru care au început să se contureze mai multe opțiuni, toate prevăzând organizarea scrutinului în acest an, fie spre sfârșitul lunii noiembrie, fie la începutul lunii decembrie.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a afirmat că proiectul pensiilor speciale a fost derulat în grabă și că este necesară refacerea acestuia.

„O să le propun colegilor din Coaliție să formăm un grup de lucru care să vină cu o nouă formă pentru legea pensiilor speciale ale magistraților și pe care să o propună Parlamentului sau să fie reasumată de Guvern. Procedura o vom decide în Coaliție.

Dacă e adevărat că legea a fost respinsă pe formă, în lipsa avizului de la CSM, atunci înseamnă că trebuie reluată procedura”, a transmis liderul PSD, la Parlament.

Președintele USR, Dominic Fritz, a abordat și posibilitatea convocării unui referendum pentru revizuirea Constituției.

„Curtea Constituțională a respins azi legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Va trebui să citim cu atenție motivarea. Dacă legea este respinsă pe o problemă de procedură, o refacem. Dacă legea este respinsă pe fond, adică dacă nu este constituțional să desființăm pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum pentru modificarea Constituției”, a scris acesta luni, pe Facebook.

Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a readus în discuție ideea unui referendum, propunând organizarea unui scrutin privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților.

Se va decide și soarta lui Ilie Bolojan

Pe agenda discuțiilor figurează și mandatul lui Ilie Bolojan, în contextul declarației acestuia din vară, potrivit căreia Guvernul și-ar pierde legitimitatea în cazul în care pachetul de reforme inițiat de Executiv ar fi respins de CCR.

Potrivit unor surse, a fost evaluat și scenariul în care Ilie Bolojan ar părăsi postul de premier, iar pentru interimat sunt avute în vedere două opțiuni: Cătălin Predoiu, ministrul de Interne cu experiență anterioară în funcția de premier interimar, și Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Ludovic Orban, consilier al președintelui Nicușor Dan, a afirmat că „nu există motive ca premierul să își retragă mandatul doar pentru că un proiect a fost declarat neconstituțional”.