CCR a decis: Legea privind Registrul Unic al Transparenței Intereselor este constituțională

Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit că legea prin care se introduce Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament respectă Constituţia. Actul normativ impune parlamentarilor să publice informaţii despre întâlnirile avute cu persoane care manifestă interes faţă de iniţiative legislative aflate în dezbatere.

Legea a fost validată cu unanimitate de voturi

CCR a anunţat că, în unanimitate, a respins obiecţiile de neconstituţionalitate depuse de parlamentari ai AUR şi S.O.S. România. Instanţa a constatat că modificarea articolului 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este conformă cu principiile fundamentale ale Constituţiei.

Judecătorii au arătat că noua lege nu încalcă principiile separaţiei puterilor în stat, egalităţii în drepturi sau cerinţele privind calitatea legii. De asemenea, nu sunt afectate dispoziţiile referitoare la rolul Parlamentului şi la mandatul reprezentativ al aleşilor.

CCR: legea respectă principiul legalităţii şi claritatea normelor

Curtea a explicat că, prin conţinutul său normativ, legea care vizează implementarea RUTI nu contravine principiului separaţiei puterilor în stat şi nici celui al egalităţii în drepturi. De asemenea, nu este afectat caracterul oficial al limbii române şi nici nu sunt încălcate normele care reglementează activitatea Parlamentului.

„Prin conţinutul său normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, ea nu contravine principiilor separaţiei puterilor în stat (art.1 alin.4) şi nici egalităţii în drepturi (art.16). De asemenea, ea nu încalcă cerinţele constituţionale privind calitatea legii (art.1 alin.5) şi nici caracterul oficial al limbii române (art.13) şi nu contravine dispoziţiilor din Constituţie privind rolul Parlamentului (art.61) şi mandatul reprezentativ al deputaţilor şi senatorilor (art.69)”, subliniază CCR.

CCR a mai precizat că eventualele critici privind elaborarea expunerii de motive, avizul Consiliului Legislativ sau respectarea termenelor din procedura parlamentară nu au relevanţă constituţională, deoarece ţin de aplicarea regulamentelor interne ale celor două Camere.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil pentru proiect, iar unele observaţii formulate au fost preluate în forma finală a legii.

„Aspectele privind încălcarea termenelor în procedura de adoptare a legii vizează aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanţă constituţională, în timp ce dezbaterea liberă a soluţiilor legislative şi schimbul de idei în Parlament, ca bază a democraţiei, nu au fost afectate”, precizează CCR.

ccDeputaţii şi senatorii trebuie să se înscrie în Registrul Unic al Transparenţei

Legea prevede ca deputaţii şi senatorii să se înscrie în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor şi să publice date despre întâlnirile cu persoane terţe care îşi exprimă interesul faţă de o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară. RUTI va fi o platformă publică, accesibilă online, menită să crească nivelul de transparenţă în procesul legislativ.

Curtea a considerat că reglementarea respectă cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, fiind concepută într-un mod flexibil, fără a afecta principiile constituţionale.

CCR a arătat că obligaţia deputaţilor şi senatorilor de a înregistra aceste întâlniri nu modifică rolul lor constituţional, ci contribuie la consolidarea transparenţei şi a dialogului cu cetăţenii. Legea este menită să asigure un acces echitabil al publicului la informaţii privind procesul decizional din Parlament.

„Reglementarea RUTI la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigenţele constituţionale de claritate a legii şi caracterul oficial al limbii române”, arată CCR.

Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie. În urma validării acestei legi, Parlamentul va trebui să pună în aplicare sistemul RUTI, menit să ofere mai multă vizibilitate asupra relaţiei dintre aleşi şi actorii interesaţi de activitatea legislativă.