Cât costă, de fapt, căldura în București. Modernizarea sistemului ar putea reduce semnificativ tarifele

Tariful real pentru apă caldă și căldură în București a ajuns la peste 1.000 de lei, deși populația plătește mult mai puțin datorită subvențiilor. Diferența este acoperită din bugetul local, în condițiile unui sistem de termoficare vechi și ineficient.

Sistemul de termoficare din București are probleme atât la producție, cât și la rețeaua de transport

Sistemul de termoficare din București este format din patru centrale electrotermice care funcționează pe gaze naturale și sunt administrate de ELCEN, companie aflată în subordinea Ministerul Energiei.

Cea mai veche centrală este CET Sud, pusă în funcțiune în 1970, iar cea mai recentă este CET Progresu, inaugurată în 1987. Dintre acestea, doar CET Vest a fost modernizată până în prezent, potrivit Adevărul.

Problemele nu se limitează la producție. Rețeaua de transport a energiei termice este extinsă și include aproximativ 954 de kilometri de conducte principale și aproape 3.000 de kilometri în rețeaua secundară.

Dacă avariile din rețeaua secundară sunt mai rare și au efecte limitate, cele din rețeaua principală sunt frecvente, din cauza degradării accentuate a infrastructurii. Lipsa investițiilor consistente în ultimele decenii a dus la creșterea pierderilor și la nemulțumiri în rândul populației.

Oradea are unul dintre cele mai mici tarife după modernizarea completă a sistemului

În prezent, bucureștenii plătesc aproximativ 350 de lei pentru gigacalorie în sezonul rece, însă tariful real depășește 1.000 de lei.

Diferența este acoperită prin subvenții acordate de Primăria Capitalei, care ajung la aproape 1 miliard de lei anual, echivalentul a aproximativ un sfert din veniturile instituției.

La această sumă se adaugă și costurile generate de pierderile din rețea, facturate de ELCEN către Termoenergetica, dar suportate în final tot din bugetul municipalității.

Un exemplu de sistem eficient este cel din Oradea, unde centrala termică, inaugurată în 1966, a fost modernizată complet în 2016, în urma unei investiții de 77 de milioane de euro.

În urma acestor lucrări și a înlocuirii conductelor, prețul real al energiei termice a ajuns la 638 lei pe gigacalorie, din care populația plătește 498 lei, diferența fiind acoperită printr-o subvenție de aproximativ 12 milioane de lei.

Indicator	Valoare estimată
Cost real producție Gcal	peste 1.000 lei
Preț plătit de populație	~350 lei
Subvenție acoperită de Primărie	~650 lei
Impact anual buget local	~1 miliard lei

Înlocuirea conductelor și modernizarea centralelor sunt principalele soluții pentru reducerea costurilor

În București, autoritățile au început în ultimii ani lucrări de înlocuire a conductelor, cu un ritm în creștere. Dacă în 2020 au fost reabilitați 27,2 kilometri de rețea, în 2024 s-a ajuns la peste 73 de kilometri, iar în 2025 la peste 66 de kilometri.

Un alt element important este modernizarea unităților de producție. ELCEN a semnat în noiembrie 2024 trei contracte de finanțare pentru construirea unor centrale noi de cogenerare de înaltă eficiență, cu fonduri europene de aproximativ 362 de milioane de euro.

Noile centrale ar putea reduce costurile și emisiile și ar stabiliza sistemul energetic

Proiectele vizează construirea unor unități noi la Grozăvești, Progresu și București Sud, cu capacități diferite de producție.

Potrivit ELCEN, aceste investiții ar urma să asigure stabilitatea sistemului energetic, să reducă costurile de operare și să ducă la scăderea facturilor pentru consumatori.

De asemenea, noile centrale vor utiliza tehnologii eficiente și vor fi pregătite pentru utilizarea hidrogenului, ceea ce ar putea reduce semnificativ emisiile.

Cea mai avansată investiție este la CET București Sud, unde procedura de achiziție este în desfășurare, iar punerea în funcțiune este estimată pentru iulie 2030. Pentru celelalte două centrale, termenul estimat este septembrie 2029.

Ce s-ar întâmpla dacă subvențiile ar fi eliminate

Fără sprijinul financiar al autorităților locale, bucureștenii ar resimți imediat impactul:

• facturile la căldură ar putea crește de aproape 3 ori 
• costurile ar deveni greu de suportat pentru multe gospodării 
• ar crește riscul de debranșări 

În acest context, subvențiile rămân o măsură socială esențială, dar nu reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung.

Viitorul termoficării în București depinde de investiții

Modelul actual, bazat pe subvenții masive și infrastructură învechită, pune o presiune tot mai mare pe bugetul public.

Pe termen lung, direcția este clară:

• investiții în rețea 
• modernizarea CET-urilor 
• reducerea pierderilor 
• creșterea eficienței energetice 

Doar aceste măsuri pot duce la scăderea reală a costurilor și la un sistem sustenabil pentru consumatori.