Care țară europeană pierde cei mai mulți bani atunci când angajații intră în grevă? (studiu)

O grevă generală poate costa o economie miliarde de euro, dar pierderile nu se opresc la salariile angajaților care nu lucrează. Germania, Franța și Spania se numără printre statele europene cu cele mai mari costuri estimate, în timp ce Belgia se confruntă cu un record al zilelor de muncă pierdute. Cine plătește, de fapt, nota protestelor?

Germania ar pierde 2,5 miliarde de euro într-o singură zi de grevă, iar Spania aproape un miliard de euro

Germania este țara europeană care ar suporta cele mai mari pierderi economice în cazul unei greve generale de o zi, cu un impact estimat la aproximativ 2,5 miliarde de euro. Franța și Italia ocupă următoarele poziții, în timp ce Spania ar pierde circa 930 de milioane de euro, potrivit unei analize realizate de Euronews pe baza datelor Eurostat.

Analiza apare înaintea primei greve generale comune din Spania după 2012. Ultima acțiune de acest fel, organizată în noiembrie 2012 de cele mai mari două sindicate din țară, a avut loc în timpul crizei măsurilor de austeritate. După 14 ani, angajații spanioli se pregătesc din nou să întrerupă activitatea la nivel național.

De această dată, revendicările vizează probleme precum accesul la locuințe cu chirii accesibile, creșterea salariilor în raport cu prețurile și îmbunătățirea serviciilor publice. Nemulțumirile sunt întâlnite și în alte state europene, inclusiv Franța, Belgia și Italia.

Greva generală de 24 de ore din Spania a fost convocată pentru miercuri de sindicatele Comisiones Obreras (CCOO) și Unión General de Trabajadores (UGT). Acțiunea are loc cu 18 zile înaintea alegerilor generale anticipate, programate pentru 29 noiembrie.

Tensiunile sociale nu se limitează însă la Spania. Franța a organizat o zi națională de greve și proteste pe 5 noiembrie, pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții. În Italia, sindicatul CGIL a convocat o grevă generală pentru 20 noiembrie, în timp ce sindicatele din Belgia au amenințat cu o acțiune similară în săptămâna care începe pe 23 noiembrie.

Potrivit datelor preliminare ale Institutului European al Sindicatelor (ETUI), cu sediul la Bruxelles, anul 2025 a înregistrat cea mai intensă activitate grevistă din Uniunea Europeană de după 1991.

Pentru a compara impactul economic al grevelor în diferite state europene, Euronews a utilizat o metodă de calcul bazată pe Produsul Intern Brut (PIB) anual al fiecărei țări. Valoarea acestuia a fost împărțită la 365 pentru a estima producția economică aferentă unei zile.

Calculul presupune că 20% dintre angajați întrerup activitatea și că economia pierde, în consecință, aproximativ o cincime din producția zilnică.

Pe baza datelor Eurostat privind PIB-ul din 2025, Germania ar înregistra cele mai mari pierderi, de aproximativ 2,5 miliarde de euro pentru o singură zi de grevă. Franța s-ar situa pe locul al doilea, cu circa 1,6 miliarde de euro, urmată de Italia, cu aproximativ 1,2 miliarde de euro.

În cazul Spaniei, pierderile estimate s-ar ridica la aproximativ 930 de milioane de euro. Economia spaniolă a generat anul trecut un PIB de 1,69 trilioane de euro, echivalentul unei producții economice de aproximativ 4,6 miliarde de euro pe zi.

Statele cu economii mai mici ar înregistra pierderi proporțional mai reduse. O grevă de aceeași amploare ar costa Belgia aproximativ 350 de milioane de euro, în timp ce Portugalia ar pierde circa 170 de milioane de euro.

Estimările oferă însă o imagine orientativă asupra impactului economic. În realitate, grevele nu afectează în mod egal toate sectoarele. Transporturile, școlile și serviciile publice sunt, de regulă, printre domeniile cele mai afectate, în timp ce numeroase fabrici și birouri își continuă activitatea.

Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă din cauza grevelor în 2025, un record după 1993

Datele conturilor naționale oferă o imagine mai temperată asupra efectelor economice ale grevelor decât estimările publicate înaintea unor astfel de acțiuni sindicale. Franța reprezintă un exemplu relevant, deoarece instituțiile de statistică și autoritățile economice au evaluat în repetate rânduri consecințele întreruperii activității.

Banca Franței (Banque de France) a estimat că grevele din martie și aprilie 2023, organizate împotriva reformei pensiilor, au redus creșterea economică a țării cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru al anului. În trimestrul următor, economia a recuperat aproximativ 0,1 puncte procentuale, ceea ce indică faptul că cea mai mare parte a activității economice pierdute a fost recuperată în decurs de trei luni.

Această evoluție este în concordanță cu datele Institutului Național de Statistică și Studii Economice (INSEE), care a calculat că mișcările sociale din primăvara anului 2018 au redus Produsul Intern Brut (PIB) al Franței cu aproximativ 0,1 puncte procentuale.

Explicația este că o grevă nu înseamnă automat pierderea definitivă a producției economice. Multe dintre activitățile întrerupte pot fi reluate ulterior. Mărfurile sunt livrate cu întârziere, programările medicale sunt reprogramate, iar fabricile pot recupera timpul pierdut prin introducerea unor schimburi suplimentare.

Există însă și pierderi care nu mai pot fi recuperate și care afectează atât angajații, cât și companiile și bugetele publice. Salariații care participă la grevă pierd veniturile aferente zilelor în care nu lucrează, iar statul încasează mai puține venituri fiscale din activitățile economice întrerupte. În plus, companiile aeriene și hotelurile nu pot recupera integral veniturile pierdute din cauza zborurilor anulate sau a camerelor care au rămas neocupate.

Belgia ilustrează efectele pe termen lung ale acțiunilor sindicale frecvente. Potrivit Institutului European al Sindicatelor (ETUI), țara a pierdut 1.354.845 de zile de muncă din cauza grevelor în 2025. Cifra echivalează cu 313 zile pierdute la fiecare 1.000 de angajați și depășește recordul anterior, de 299 de zile, înregistrat în 1993.

Diferențele față de statele vecine sunt considerabile. În Țările de Jos, 23 de greve au provocat pierderea a aproape 60.000 de zile de muncă în 2025, potrivit Oficiului Central de Statistică (CBS).

În Germania, Institutul pentru Cercetări Economice și Sociale (WSI) estimează că grevele au provocat pierderea a aproximativ 645.000 de zile de muncă în același an. Nivelul este sub media pe termen lung, deși economia germană este de aproape șapte ori mai mare decât cea belgiană.

Datele arată că impactul economic al grevelor nu poate fi evaluat doar prin calcularea pierderilor provocate de o singură zi de întrerupere a activității. În timp ce efectele unei greve izolate pot fi recuperate în următoarele luni, acțiunile sindicale repetate, organizate aproape în fiecare lună, pot produce pierderi persistente și pot afecta activitatea economică pe termen lung.

Meliá Hotels și Aena au câștigat 38%, respectiv 21% la bursă, în ciuda grevei generale din Spania

Spania utilizează o metodă mai puțin obișnuită pentru a estima amploarea unei greve: monitorizarea consumului de energie electrică. În timpul grevei generale din noiembrie 2012, Ministerul de Interne a anunțat că, în primele ore ale dimineții, cererea de electricitate a fost cu 11,4% sub nivelul normal pentru intervalul respectiv. Estimarea s-a bazat pe datele operatorului rețelei electrice, Red Eléctrica. La greva din martie 2012, scăderea înregistrată la aceeași oră fusese de 15,4%.

Este de așteptat ca datele privind consumul de energie electrică să ofere și miercuri o primă estimare a participării angajaților la grevă. Acestea ar putea fi disponibile înainte ca sindicatele și guvernul să publice propriile bilanțuri, care, în mod obișnuit, prezintă diferențe semnificative.

În ceea ce privește transportul aerian, situația rămâne incertă. Până luni, guvernul spaniol nu publicase lista serviciilor aeriene minime care trebuie menținute pe durata grevei, deși protestul vizează inclusiv personalul aeroporturilor și angajații companiilor aeriene.

Deocamdată, investitorii nu par îngrijorați de efectele protestului asupra economiei. Indicele bursier spaniol IBEX 35 a încheiat ședința de luni la 19.742,5 puncte, în creștere cu 14,1% de la începutul anului. Valoarea se află cu aproximativ 3% sub recordul istoric de 20.356,5 puncte.

Companiile care ar putea resimți cel mai direct efectele unei zile de grevă au înregistrat, la rândul lor, creșteri importante la bursă. Acțiunile Meliá Hotels International, unul dintre cele mai mari lanțuri hoteliere din Spania, s-au apreciat cu 38% de la începutul anului. În aceeași perioadă, titlurile Aena, operatorul majorității aeroporturilor spaniole, au crescut cu 21%.

Din perspectiva investitorilor, o grevă de o zi este considerată un eveniment temporar, asemănător unei furtuni care provoacă întârzieri în transportul aerian, fără să afecteze pe termen lung activitatea companiilor. Situația Belgiei arată însă că protestele frecvente pot deveni o problemă structurală pentru economie.

În Spania, impactul grevei de miercuri va fi evaluat prin numărul de ore de muncă pierdute. Eventualele schimbări politice și sociale pe care le-ar putea determina actualul val de proteste vor fi reflectate la alegerile generale anticipate din 29 noiembrie.