Comisia Europeană pregătește reguli noi pentru alegeri. Platformele online, obligate să identifice deepfake-urile și manipularea electorală

Comisia Europeană propune noi obligații pentru marile platforme online și motoarele de căutare, cu scopul de a limita manipularea alegerilor prin deepfake-uri, conturi false și publicitate politică netransparentă. Măsurile vizează toate etapele scrutinurilor electorale.

Comisia Europeană vrea ca platformele online să eticheteze deepfake-urile și să detecteze rețelele de manipulare electorală

Comisia Europeană propune noi reguli pentru marile platforme online și motoarele de căutare, prin care acestea ar urma să identifice și să eticheteze imaginile și materialele video de tip deepfake, să detecteze din timp rețelele de manipulare străină și să prezinte rapoarte după fiecare scrutin electoral. Proiectul de orientări a fost lansat marți în consultare publică, care se va încheia pe 23 noiembrie.

Potrivit executivului european, inițiativa răspunde unui peisaj de amenințări aflat într-o continuă schimbare, în care riscurile de manipulare devin tot mai sofisticate. Propunerea vine și în urma solicitării Consiliului European de revizuire urgentă a recomandărilor existente.

Noile măsuri ar urma să se aplice înaintea alegerilor, în timpul campaniei electorale și după încheierea scrutinului. Platformele ar trebui să le pună în aplicare cu una până la șase luni înainte de vot, să le intensifice în ultima lună de campanie și să le mențină cel puțin o lună după alegeri.

În perioada premergătoare scrutinului, platformele ar trebui să identifice și să destructureze din timp rețelele de comportament neautentic coordonat, utilizate pentru manipularea și influențarea proceselor electorale din străinătate (FIMI). Pentru a limita activitatea conturilor false, Comisia Europeană recomandă verificarea înregistrării utilizatorilor, restricționarea numărului de conturi asociate unei persoane și afișarea țării din care este administrat fiecare cont.

De asemenea, platformele ar trebui să testeze algoritmii de recomandare înaintea fiecărui scrutin național, pentru a verifica dacă aceștia pot fi manipulați. Orice modificare adusă algoritmilor în cele șase luni anterioare alegerilor ar trebui înregistrată.

În timpul campaniei electorale, companiile ar trebui să identifice tendințele suspecte înainte ca acestea să devină virale și să marcheze în mod vizibil materialele deepfake. Etichetele ar trebui să rămână atașate conținutului inclusiv atunci când acesta este distribuit mai departe. Totodată, materialele deepfake ilegale care îi vizează pe candidați ar trebui eliminate rapid. Aceștia ar urma să beneficieze de canale speciale de comunicare cu platformele pentru a semnala amenințările, hărțuirea și cazurile de uzurpare a identității.

Recomandările vizează și instrumentele de inteligență artificială. Chatboții și motoarele de căutare care utilizează AI ar trebui să citeze surse oficiale și de încredere, să avertizeze utilizatorii cu privire la eventualele erori și să nu utilizeze drept surse entități sancționate de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește publicitatea politică, Comisia Europeană propune ca reclamele să fie incluse în registre publice, iar identitatea celor care le plătesc să fie verificată. În plus, conturile care obțin venituri din activitatea desfășurată pe platforme ar trebui să fie marcate în mod clar.

Platformele online vor trebui să raporteze în 30 de zile măsurile luate pentru protejarea alegerilor

După încheierea alegerilor, platformele ar urma să aibă la dispoziție 30 de zile pentru a transmite Comisiei Europene și coordonatorului național pentru servicii digitale un raport privind măsurile adoptate pentru reducerea riscurilor electorale. Companiile ar trebui să publice și o versiune a raportului destinată publicului.

Noile orientări fac parte din cadrul Legii Serviciilor Digitale, care obligă marile platforme online să reducă riscurile asociate proceselor electorale. Deși recomandările nu au caracter obligatoriu, platformele care nu le respectă vor trebui să demonstreze că măsurile alternative adoptate oferă un nivel similar de protecție.

Proiectul actualizează orientările publicate în 2024, care includeau deja recomandări privind elaborarea unor planuri specifice pentru fiecare scrutin, cooperarea cu autoritățile, crearea unor mecanisme de intervenție în cazul incidentelor și evaluarea măsurilor după încheierea alegerilor.

Consultarea publică este deschisă până pe 23 noiembrie. Autoritățile, platformele online, companiile și organizațiile societății civile sunt invitate să transmită observații și propuneri înainte de adoptarea versiunii finale a orientărilor.