Simularea a fost realizată de publicația germană Die Welt, în colaborare cu Centrul german pentru jocuri de război al Universității Helmut-Schmidt, instituție afiliată forțelor armate germane. Scenariul analizat este plasat în luna octombrie 2026 și pornește de la declanșarea unei presupuse crize umanitare în Kaliningrad. Kremlinul ar folosi acest pretext pentru a justifica o intervenție militară limitată pe teritoriul Lituaniei, prezentată drept o acțiune necesară pentru protejarea intereselor rusești din regiune, scrie Wall Street Journal.

Scenariul pune capacitatea de reacție a NATO sub semnul întrebării

Potrivit simulării, Rusia ar declanșa invazia prin ocuparea orașului Marijampole, considerat un punct strategic esențial din sudul Lituaniei. Localitatea este situată pe Via Baltica, autostrada care asigură legătura dintre Polonia și statele baltice, dar și pe ruta de tranzit care conectează Belarus de exclava rusă Kaliningrad. Conform tratatelor în vigoare, Lituania are obligația de a menține acest coridor deschis pentru traficul rusesc, fapt care sporește vulnerabilitatea zonei.

Forțele ruse implicate în scenariu ar număra aproximativ 15.000 de militari. Rezultatele exercițiului arată că acest efectiv ar fi suficient pentru a domina rapid situația pe teren, în condițiile în care NATO nu ar reacționa prompt și unitar.

Potrivit sursei menționate, simularea ar scoate în evidență un eșec major de coordonare între aliați. Statele Unite ar refuza să invoce Articolul 5 al Tratatului NATO, Germania ar manifesta ezitare în luarea unei decizii de intervenție, iar brigada germană staționată în Lituania ar rămâne pasivă după ce Rusia ar mina zonele din apropierea bazelor NATO cu ajutorul dronelor. Polonia și-ar mobiliza trupele, însă ar decide să nu le trimită peste graniță, limitându-se la măsuri defensive pe propriul teritoriu.

Analiștii implicați în exercițiu subliniază că percepția lipsei de voință politică din partea NATO ar juca un rol decisiv în succesul inițial al Rusiei. Concluzia simulării este că descurajarea nu depinde doar de capacitățile militare disponibile, ci și de modul în care adversarul percepe determinarea politică a alianței.

„Descurajarea nu ține doar de capacități, ci de modul în care inamicul ne percepe voința”, susține Franz-Stefan Gady, participant la simulare.

tarile baltice, Lituania, Estonia, Letonia, harta
SURSA FOTO: Dreamstime

Autoritățile lituaniene resping concluziile pesimiste ale simulării

Autoritățile lituaniene resping însă concluziile pesimiste ale simulării. Oficialii militari de la Vilnius susțin că, într-un scenariu real, serviciile de informații ar detecta din timp pregătirile unei invazii, ceea ce ar permite adoptarea unor măsuri preventive. De asemenea, aceștia avertizează că o invazie a Lituaniei ar expune Rusia unui risc major, respectiv pierderea enclavei Kaliningrad, o regiune considerată dificil de apărat în cazul unei reacții NATO ferme și coordonate.

Simularea evidențiază astfel atât vulnerabilitățile actuale ale mecanismelor de reacție ale NATO, cât și riscurile strategice majore pe care Rusia și le-ar asuma într-un conflict deschis cu Alianța în regiunea baltică.