Radu Miruţă a arătat că în ultimele trei-patru zile nu au fost observate drone rusești în apropierea malului românesc, situație care ar putea fi influențată de condițiile meteorologice. El a subliniat că este vorba despre o problemă extrem de delicată, deoarece țintele acestor atacuri sunt porturile ucrainene de la Dunăre, aflate la doar 100-200 de metri de teritoriul României.
Radu Miruţă spune că miza atacurilor sunt porturile de la Dunăre ale Ucrainei
Dronele sunt detectate de regulă pe radarele românești, însă analiza traiectoriei este una foarte precisă, pentru a stabili dacă acestea se îndreaptă către malul drept al Dunării, în Ucraina, sau către malul stâng, în România. Ministrul a precizat că, în momentul în care o dronă începe să traverseze fluviul, timpul de reacție este extrem de redus, uneori de mai puțin de o secundă, în funcție de tipul aparatului de zbor.
„Văd o constanţă ce diferă un pic în funcţie de condiţii meteo, adică în ultimele 3-4 zile n-au mai fost, pentru că poate şi din cauza condiţiilor meteo. E o chestiune care e foarte fină. Pentru că miza acestor atacuri sunt porturile de la Dunăre ale Ucrainei, adică la 100-200 de metri de malul românesc.
Noi vedem dronele astea venind de obicei (…) se văd pe radarele noastre. E o analiză foarte milimetrică dacă estimezi că se opresc la portul Dunării pe malul drept sau vin pe malul stâng. Nu mai ai capacitate de reacţie dacă vezi că începe să treacă Dunărea, că e o secundă, probabil că şi mai puţin în funcţie de tipul de dronă care zboară”, a declarat ministrul.
De la începutul războiului din Ucraina, armata română gestionează constant situații menite să asigure protecția zonelor populate
Ministrul Apărării a explicat că, de la începutul războiului din Ucraina, armata română gestionează constant situații menite să asigure protecția zonelor populate. Din punct de vedere militar, preocuparea principală este menținerea unui dispozitiv de apărare în jurul localităților, cu mutarea și adaptarea acestuia în funcție de modul în care evoluează atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene din proximitatea României.
Radu Miruţă a subliniat că, până în prezent, aceste măsuri au fost eficiente, neexistând niciun atac asupra zonelor populate de pe teritoriul României. El a precizat că acest lucru nu s-a întâmplat întâmplător, ci ca urmare a unor acțiuni desfășurate în special în zona de nord a Deltei Dunării.
„Militar, preocuparea este să avem o gardă pe zona populată şi mişcăm dispozitive în funcţie de cum observăm că se mişcă şi partea din Rusia care atacă zona din Ucraina. Până acum ne-a reuşit. Nu s-a întâmplat să fie un atac asupra unei zone populate din România. Şi să ştiţi că nu s-a întâmplat nu pentru că de la sine, nu s-a întâmplat pentru că se desfăşoară ceva acţiuni în zona special de nord a Deltei Dunării”, a mai spus Radu Miruţă.
Ministrul spune că nu există un zid anti-drone
În acest context, ministrul a abordat și subiectul așa-numitului „drone wall”. Radu Miruţă a arătat că România nu dispune de un astfel de sistem și că un asemenea zid nu există nici în Polonia, nici în țările nordice. Conceptul unui zid al dronelor, asemănător celor din jocurile video, în care se creează o barieră prin care nu mai trece nimic, este considerat de ministru o utopie, întrucât un asemenea sistem nu există în realitate.
„N-avem încă un zid. Nu este zid nici în Polonia, nu este zid nici în ţările nordice. Acel drone wall, în care cineva ca într-un joc pe calculator lasă-o perdea, prin care nu mai trece absolut nimic, este o utopie. Aşa ceva nu există. Însă da, urmărim foarte atent şi până acum ne-a reuşit. Protejăm zonele populate, mişcăm dispozitivele de la sol în funcţie de cum vedem că se întâmplă şi pe partea cealaltă a Dunării şi care este strategia Federaţiei Ruse de atac asupra Dunării”, a conchis ministrul.
La nivel european, Comisia Europeană a propus, în luna octombrie, patru proiecte-fanion ca parte a unei foi de parcurs menite să pregătească Europa până în 2030 pentru a se apăra. Aceste inițiative vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de Rusia după invadarea Ucrainei în 2022, dar și al incertitudinilor privind angajamentele Statelor Unite față de securitatea europeană, în contextul declarațiilor făcute de președintele Donald Trump.
Printre proiectele propuse se numără o Inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, denumită inițial „zidul anti-drone”, un sistem de supraveghere a flancului estic pentru consolidarea frontierelor estice ale UE, precum și un scut aerian european și un scut spațial european. Conform foii de parcurs a Comisiei Europene, liderii UE ar fi trebuit să aprobe aceste proiecte-fanion până la sfârșitul anului trecut.
